Da-i o nota: (9 votes, average: 5.00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.  Loading ...

Why are the cats starring at us?

Intotdeauna mi-au placut cateii si am avut mereu un sentiment de – cum sa ii zic?- vinovatie apropo de animalutele alea din poza. Imi parea rau ca ii trageam suturi “degeaba” motanului cumnatei mele (asta dupa ce se gandea el sa ma muste sau zgaraie in functie de dispozitie). De cand am vazut insa episodul de fata, mustrarile mele de constiinta au fost brusc sterse cu buretele si imi pare rau ca nu mai am de unde lua mata cu pricina (si-a luat lumea in cap cam de multicel, iar cumnata-mea, intre timp, a capatat unul muuult mai sociabil si pupacios, spre marele lui noroc) 

Dar sa ne intoarcem la pisicile…aaaaa! oile noastre. Cum pana acum FBI-ul nu se intersectase cu CIA-ul si cum sindromul Bond, James Bond, afecteaza o mare parte a populatiei masculine si nu numai, cazul din Bones s-a ocupat de un nenea rusu (odata as vrea sa vad si eu un belarus sau un kirghiz sau mai stiu ce alta nationalitate ex-sovietica) care se lasa impuscat pentru o servieta misterioasa. Nu numai ca cel care il omoara, ii hacuieste frumos labuta incatusata de servieta, dar mai exista si o terta parte care il ataca pe cel care o tulea cu servieta. Acesta fiind cazul. Cealalta parte a episodului s-a ocupat in principal de Wendell Bray, pe care incep sa il cam vad ca inlocuitor a lui Zack.

Cazul: Bones si Booth ajung la locul unde a fost descoperit cadavrul unde o armata de patrupede, in mod normal bautoare de laptic si amatoare de scarpinat sub barbie si intre urechi, se hranesc cu sarg din cadavrul cu pricina. Mi-a placut scena cu pisicile care se lingeau pe bot (cam curate, ce-i drept, dupa ce fusesera indepartate de la locul ospatului, are dreptate betty blue) si ii priveau fix, cred ca vedeau un soi de fripturi cu picioare.

Wendell descopera ca rusul era rus din cauza unui defect pe care acesta il avea la unul din picioare si care fusese reparat cu ajutorul unui aparat “made” in fosta tara vecina si pretina. Lucru confirmat si de …ahem! o bucata dintr-o punga de alune cu marca Aeroflot gasita de Hodgins in numarul 2 al gurmandelor patrupede. A fost grozava faza cand vine el cu “produsele” pe tava si il mai si intreaba pe Wendell daca mai iau masa impreuna.

Ok, apare un baietas, evident intimidat de Booth care ii dezvaluie acestuia ca rusul nostru era de fapt un curier ce transporta diamante din Rusia in SUA. Face si mica greseala de a-i arunca lui Booth “You are old”, moment in care am crezut ca il face afis, dar baiatul invatase lectia de la faza cu clovnul. Oricum aflam ca rusul nostru, Antonov pe numele lui, avea viza diplomatica, ceea ce ii oferise posibilitatea de a trece prin vama fara ca servieta respectiva sa fie controlata. De unde concluzia ca s-ar putea sa fi fost altceva in ea si de aici, badabum, problema de securitate nationala. O cunoastem si pe Lena (culmea, actrita e suedeza, accentul a fost insa bun, desi nu am sa pot niciodata sa inteleg de ce nu sunt unii rusi capabili sa invete sa vorbeasca cum trebuie engleza mai ales cand traiesc in tari vorbitoare de engleza), domnitza  fiind managerul companiei care importa diamante.

Lucrurile se complica in momentul in care se descopera masina criminalului numarul 1 (cel care il omorase pe rus) cu acesta facut armonica in portbagaj. Si nu numai, dar cei doi gasesc si o legitimatie CIA, impreuna cu un pistol similar celui utilizat in filmele lui Bond (cum altfel?!). B&B dau o tura si pe la CIA unde invata ca Harold, cel gasit pliat in portbagaj, era de fapt un analist, nicidecum un agent. Apare si o prietena a defunctului care incearca sa le sugereze celor doi ca baiatul nu se comportase chiar normal inainte de a fi ucis. Una peste alta, Booth afla ca Arthur Ruthledge, seful analistului nostru fusese cel care facilitase trecerea rusului prin punctul diplomatic. Acesta, inghesuit, admite, dar neaga ca l-ar fi omorat pe Harold. Riki, iubita lui, le furnizeaza celor doi un mesaj MMS trimis de catre Harold in care acesta ii dadea papucii. Si aici, intra Angela in actiune care realizeaza ca mesajul cuprinde altceva, ascuns. Lucrurile se precipita, CIA-ul hotareste sa preia cadavrul, insa Squint Team se concentreaza si trage concluzia ca bietul om fusese torturat intr-un mod specific, pe care Bones il recunoaste a fi un modus operandi ucrainian. Impreuna cu urmele lasate de o raza laser in oasele omului, se trage concluzia ca Lena Brodsky, ucrainianca care lucra pentru compania de diamante e responsabila. Intr-un final, conita admite ca ea l-a omorat, interesant fiind respectul pe care aceasta il are, aparent, fata de taria bietului om care nu ii dezvaluise unde era servieta in ciuda torturii. Intr-un final Angela gaseste un set de coordonate, iar servieta este gasita. Surpriza-surpriza, continand un USB care bineinteles ca era plin de informatii ultra-secrete (sa inteleg ca inca se mai spioneaza reciproc rusii si americanii?!). Frumos gestul din final, cand analistul nostru este trecut pe peretele de onoare al CIA-ului, in ciuda faptului ca nu fusese agent activ.

Partea umana: Wendell Bray isi pierde bursa. Toti sunt afectati, dar nu stiu cum sa ii spuna. Aici am avut un moment in care as fi spalat cu madame Temperance pe jos. Mi-o si inchipuiam cu capul intr-o galeata plina de zoaie. Toti incercau sa gaseasca o solutie, ea nu a facut altceva decat sa infiga cutitul in bietul baiat, ba s-a mai gasit sa si il rasuceasca de cateva ori. Aici m-a suparat scenaristul. In ciuda pragmatismului, rationalismului ei exacerbat, nimeni nu este atat de crud, iar ea a fost exagerata. Mi-a placut insa ca si-au spalat pacatele toti, prin donatii anonime care i-au salvat cariera bietului baiat. Bine, am inteles, nu puteau face favoritisme, dar avand in vedere faptul ca baiatul excela… Pana si el si-a dat seama cine l-a ajutat. Un lucru care m-a impresionat la Wendell a fost momentul in care a spus ca si-ar dori sa poata faca si el acelasi lucru pentru cineva intr-o zi (atunci cand povestea despre bursa si mama lui).

A doua parte, mult mai amuzanta, a fost problema cu tevile de apa ale lui Booth. Si cu Temperance care incearca sa fie mai sensibila si mai deschisa la problemele partenerului sau. Ma distreaza ca il calca pe nervi pe Booth de fiecare data cand ii pica cate o masina sport sau un Rolex din senin, iar el se enerveaza ca nu are 800$ pentru intsalator (bey, dar ce fel de tevi schimba ala? pune de aur cumva?). M-a distrat faza cu “Plumbing for imbecils” si faptul ca s-a gasit sa il taxeze pe Booth pentru carte. Iar chestia cu teava care plezneste din nou, hilara de altfel, mi-a insultat un pic inteligenta. Deh, deformatie profesionala!

Episodul asta a fost chiar foarte bun, desi a reusit de vreo doua-trei ori sa imi intoarca matele pe dos, practic si o data sa ma indigneze. A avut de toate, un caz interesant, ceva drama si umor. Pisicile alea o sa le uit greu. Si cum se invartea Booth ca o mata hamesita in jurul Aston Martin-ului lui Harold, masin lui Bond… James Bond, explicandu-i lui Bones cum ca masinile au “caroserii, draga, si spoilere”… Sau cum se simtea el important explicandu-i cum se lipesc tevile de apa, ca mai apoi sa fie umilit de o mufa buclucasa.