Da-i o nota: (14 votes, average: 5.00 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.  Loading ...

OK, dati-mi un minut ca sa-mi revin. Trebuie sa-mi revin pentru ca doar ce am terminat de vazut un super episod, iar ceea ce o sa cititi mai jos este o mica recenzie a acestuia, de departe unul dintre cele mai tari seriale TV la ora actuala.

Ce final! Incredibil de bine construit, cu un sens al suspansului cum nu s-a mai vazut de la Hitchcock incoace. Fusesem avertizati de intentia Verilor mexicani inca din finalul episodului trecut, iar acum ma asteptam ca in orice clipa Hank sa fie lovit. De fiecare data cand se inchideau si se deschideau usile de la lift ma asteptam sa rasara cei doi ingeri ai mortii. Aproape ca empatizasem cu Hank si ma uitam in fiecare colt, la fiecare umbra din camera, asteptandu-i pe cei doi, doar doar voi reusi sa anticipez vreo miscare care sa ajute un Hank neinarmat sa aiba o sansa de supravietuire din confruntarea inevitabila. Putea sa fie altcineva decat Gus, informatorul de pe ultima suta de centimetri? Poate ca Gus vrea sa-i acorde o sansa lui Hank sa ii raneasca pe cei doi, eventual sa-i elimine, doar asa castigand ceva timp pentru Walt. Daca erau doar raniti cei doi veri, trebuiau sa se intoarca in Mexic, sa-si revina si sa o ia de la capat. In schimb, daca sunt eliminati, cartelul trebuie sa pregateasca cu grija urmatoarea miscare, tinand cont de faptul ca doi dintre cei mai buni eliminatori ai lor au fost scosi din joc. Ideea de baza este ca Breaking bad poate sa continue bine mersi si fara Hank, dar intensitatea episodului concentrata pe un personaj secundar este remarcabila.

Degradarea psihica a lui Hank incepe cu uciderea lui Tuco, se agraveaza cu atentatul din El Paso, continua cu scandalul din barul de camionagii si poate se termina cu bataia administrata lui Jesse. Descatusarea catre Marie, scurta cat un drum cu liftul este inceputul linistii. Urmeaza acceptarea si iesirea din birourile DEA, impacat cu gandul ca si-a pierdut, cel mai probabil, slujba dar ca nu va merge la inchisoare. Oare ce-i va rezerva viitorul? Acum ca a reusit sa supravietuiasca unui atentat, vazand mai multe persoane ucise in fata lui si din cauza lui, si una sau doua ucise de mana lui, ce se va intampla cu Hank? Se va inchide din nou in sine sau, constientizand faptul ca a reusit sa elimine doi dintre cei mai tari asasini o sa-i dea un nou sens de invulnerabilitate? O sa-i redeschida calea spre DEA? Cu siguranta cei doi Veri sunt in vreo baza de date cu antecedente criminale, iar omul care i-a eliminat va deveni o legenda, si poate ca cineva ii va da oportunitatea de a o lua de la capat cu obsesia lui – Heinsenberg. Asa sa fie, oare? Dar cum va reactiona Hank (si Marie) cu o posibila intoarcere in violenta lume pe care doar ce o lasase in urma? Dar cum va reactiona cartelul, acum cand Hank i-a eliminat 3 dintre membrii sai? O sa devina mai setosi de sange sau vor sta departe de beraria lui Schrader?

Bataia pe care i-o trage Hank lui Jesse ii duce pe cei doi la o rascruce. Pe politist l-am analizat. Jesse ramasese fara singura persoana pe care o iubea, fara partenerul de afaceri, si acum ramane si fara de camperul-laborator. Urmarea este caderea libera intr-un abis mai negru decat iadul. Pentru ca monologul lui Aaron Paul poate fi biletul pentru un Emmy (si nu nominalizare, ci direct premiu). Pentru ca monologul arata un Jesse cu jumatate de fata desfigurata, un Jesse care refuza  sa ia calmante, un Jesse rece si furios, un Jesse mai rau decat in faza de “I’m the bad guy”, un Jesse care descrie lista supliciilor la care va fi supus Hank, dar si solutia de iesire din inchisoare in cazul in care va fi prins – identitatea lui Heinsenberg. Cand Walt se intoarce la spital gaseste un Jesse care si-a schimbat calmul diabolic cu ura nedisimulata si durere, sentimente cu care il ingroapa pe Walt.

Acestea sunt cuvintele pe care Walt trebuia sa le auda de multa vreme, sa-i explice cineva cat de toxic este. Faptul ca si-a concediat noul asistent are vreo doua explicatii: una ar fi ca acea parte din din Walt care vrea sa se simta superior si sa nu aiba pe cineva langa el care sa fie cu un pas inaintea lui; cealalta ar fi ca, vazandu-si vechiul asistent in ce hal a ajuns, s-a gandit la posibilul viitor al celor care muncesc cu el. Walt este un monstru, fara umbra de indoiala, dar in el mai sunt ramasite de umanitate, si mai sunt si datorii de platit. Asa ca Gale este dat afara, Jesse vine in locul lui dupa ce Walt ii zice singurul lucru pe care Jesse vroia sa-l auda: metamafetamina ta este buna. Singurul lucru pe care Jesse il astepta inca din parcarea liceului, singurul lucru care ii salveaza cat de cat viitorul lui Hank, singurul lucru care mai intretinea relatia surogat tata-fiu.

M-am lungit. Pe scurt: mi-a placut ca celor doi mexicani li s-au dat in sfarsit niste nume si ni s-a aratat cum s-au format ca si reci, eficienti asasini. Mi-a placut si de Saul si glumele lui cu Rocky si Beatles si de faptul ca nu glumeste tot timpul (sugestia pentru o eventuala eliminare a lui Jesse). Mi-a placut ca in flashback-ul mexican Tio incepe afacerea cu “The chicken man”. Mi-a placut ca One minute putea sa fie cel mai tare episod din seria a treia chiar si daca lipseau ultimele minute. Mi-a placut.

In rest, dragii mei, enjoy!