Da-i o nota: (7 votes, average: 5.00 out of 5, rated)  Loading ...

In recenzia episodului anterior am mentionat, daca nu cumva am uitat, ca cele doua episoade, 13 si 14 , sunt de fapt un singur episod mai lung.

Asta pentru ca 14 reia de unde ne-a lasat 13, adica exact de la locul aterizarii navei din episodul precedent. Si incepe cu o explicatie, pe care Henry o ofera lui Carter, si anume faptul ca el (Henry Deacon) a construit nava, numita Columbus, cu 20 de ani in urma, proiect abandonat intre timp.

Aparent nava transmitea pe frecvente “extraterestre” fiindca antena de transmisie era stricata. Dar treaba nu se termina aici. Henry mentioneaza ca a construit Columbus impreuna cu Kim. Va aduceti aminte, bineinteles, de Kim, si de sentimentele lui Henry pentru aceasta, ca si de intoarcerea in timp a lui Carter ca sa-l opreasca pe Henry din a o salva pe Kim, stergand astfel o intreaga linie temporala alternativa. Plus ca Henry era singurul care isi mai aducea aminte de aceste evenimente, fiindca stersese memoria lui Carter pe alocuri.

Ei bine, trapa navei se deschide si din ea cade… Kim!

Dupa ceva cercetari, Henry afirma ca aceasta nava avea un tip special de computer, biologic, si ca de fapt aceasta Kim, pe care o aveau in fata, era o replica, fiind modul computerului de a se auto-prezerva, salvandu-si toate datele din sistem in creierul acesteia.

Intre timp, Carter si Jo trebuie sa returneze toate obiectele furate anterior posesorilor de drept, lucru deloc usor. Bineinteles ca exista si incurcaturi, cea mai semnificativa fiind cea dintre un anume Dr. Lieber si Fargo, Dr. Lieber punand mana pe un convertor al lui Fargo, si fiind gasit mai apoi “prajit” de electricitate, cu convertorul lipsind din aparatura respectiva, la care lucra.

Suspectul principal e Fargo, care bineinteles ca revendicase convertorul de drept al lui, si isi facuse dreptate, luand situatia in propriile maini, cum se spune. Henry insa ii salveaza pielea, facand foarte importanta constatare ca fluxul de electricitate a originat din corpul lui Lieber.

Intre timp, in laborator, incercand sa scoata informatiile colectate in memoria computerului navei din clona lui Kim, Zane este electrocutat, si suspectul principal in cazul Curentatilor devine Kim.

Henry, Carter si Tess descopera ca sistemul organic al navei are un virus, acesta putand fi transmis la orice alt computer organic, deci orice fiinta umana din oras. Mai apoi, Carter insusi se curenteaza cu o lampa si pare ca a luat virusul. Henry constata ca virusul joaca ping-pong de la o persoana la alta, si estimeaza aproximativ 12 ore pana la infectia totala a orasului.

Carter sugereaza faptul ca Kim este imuna, deoarece nu da semne ale virusului. Fapt care duce la ipoteza ca ea ar putea detine antidotul. Henry cerceteaza aspectul si descopera ca Kim are anticorpii necesari sa salveze Eureka. Singura metoda de a imprastia antidotul este printr-o raza energetica de frecventa inalta, adica trebuie sa refaca device-ul din aparatura casnica pe care Jo si Carter au returnat-o anterior.

Zis si facut, plan pus in aplicare, si lumea incepe sa se simta mai bine, inclusiv Zane care se “parlise” destul de rau. Henry si noua Kim decid ca trebuie sa lucreze impreuna pentru a recupera toata informatia stocata in computerul navei.

In final, Carter si Tess stau impreuna, tinandu-se de mana, si uitandu-se la stele. V-am zis eu ca e “ceva” intre ei, nu?

Asteptam cu interes episodul urmator.

Atentie: Sub nici o forma nu incercati acasa ce vedeti in Eureka.

Valar Morghulis!