Da-i o nota: (5 votes, average: 4.60 out of 5, rated)  Loading ...

Politicienii. Nici ca se putea un subiect mai actual pentru acest episod. Nu stiu care e situatia in Canada la momentul asta, daca au si ei alegeri sau ba, dar au fost foarte inspirati scenaristii si producatorii serialului oferindu-ne in acest episod o intriga cu implicatii politice, foarte actuala pentru situatia politica de la noi la momentul asta. Si cel mai important, avem inca o data dovada (daca mai era nevoie…) ca politicienii sunt niste mincinosi patologici, care nu urmaresc decat sa-si faca o reputatie buna, sa castige increderea electoratului, cand colo ei sunt niste rechini meschini care mint la tot pasul. Si cum pentru a acoperi o minciuna trebuie sa inventezi o alta minciuna si apoi alta si tot asa… ajungi sa-ti traiesti viata intr-o minciuna continua, iar constiinta ti se toceste in asa hal, incat ti se pare de-a dreptul corect sa minti. Devine un stil de viata. Pana esti prins. Sau pana se hotaraste cineva sa te puna cu “botu’ pe labe”, obligandu-te sa recunosti ceea ce ai ascuns.

Scuzati-mi tonul critic, dar eu unul nu pot suporta politicienii. Ii urasc din tot sufletul pentru ca exista prea multe dovezi care demonstreaza ca nu sunt oameni de incredere, ci doar niste profitori si speculanti care traiesc pe spinarea cetatenilor unei tari. Asadar, avem una bucata de politician, consilierul Ryan Malone, tanar, chipes, atragator, candidat la functia de primar al orasului, ce e invitat intr-o dimineata la radio, in emisiunea lui Pat Cosgrove, un veteran al radioului. Ryan este invitat sub pretextul  de a-si expune propriile idei referitoare la imbunatatirea vietii cetatenilor si a serviciilor publice. Insa, in scurt timp ne dam seama ca Pat Cosgrove are cu totul alte ganduri referitoare la invitatul sau. Asa ca ii baga sub nas un pistol, il sechestreaza, si incepe o joaca de-a soarecele si pisica, in care Pat incearca sa-l determine pe Ryan sa recunoasca o crima ce-o facuse in urma cu 10 ani, crima ce fusese musamalizata. Iar ce e mai important e ca in acel accident de masina murise chiar fiul lui Pat, Cody Ackerman, fiu de a carui existenta el nu stiuse pana in urma cu cateva saptamani.

Desigur, la aflarea vestii, Pat este distrus, se apuca de baut, chiar vine beat la serviciu si incepe sa faca emisiunile in starea aia, insa producatoarea nu il opreste. Si intre timp, Pat pune la cale “procesul” public si in direct, la radio, al lui Ryan.

Astfel avem o abordare noua a episodului. Daca pana acum echipa noastra primea telefon si se mobiliza spre locul incidentului, acum ei chiar ascultau in direct emisiunea in timp ce isi faceau antrenamentele in sala de gimnastica. Iar cand aud impuscatura se autosesizeaza si pleaca pentru a rezolva situatia. Mi-a placut aceasta introducere. O noutate binevenita.

Revenind la cazul in sine, desigur ca lucrurile se complica si nu erau chiar asa de simple cum i se pareau lui Pat. Echipa noastra afla pe parcurs cum s-au desfasurat incidentele in acea seara cand s-a intamplat accidentul, si se dovedeste ca Ryan prin minciuna lui o acoperea pe Nicole Bennet, o veche prietena de-a sa, care conducea masina in care se aflau atat ea, cat si Ryan, dar si fiul lui Pat, Cody. La final, chiar incepuse sa-mi para rau pentru Pat ca a trebuit sa afle asa tarziu despre existenta fiului sau, care de fapt era mort de 10 ani. Si ma bucur ca echipa a intervenit la timp pentru a-l opri sa se sinucida. Era prea trist finalul daca se intampla…

Cat despre povestile dintre membrii echipei si viata lor personala, m-am amuzat enorm de confruntarea de la inceput dintre Jules si Sam:

“Jules: Late night?
Sam: You could say that.
Jules: Blonde, brunette, or redhead?
Sam: One of each.
Jules: Didn’t know you had the stamina. “

Ce delicios a fost sa o vad pe Jules enervandu-se cand Sam i-a “dat cu flit” la remarca ei sarcastica, tocmai cand se credea ea “cea mai tare din parcare” si de neinlocuit in patul lui Sam! Sunt aproape sigur ca Jules inca il mai place pe Sam si s-ar putea sa ii vedem combinati din nou in episoadele urmatoare. Oricum, fara sa fiu misogin, felicitari Sam pentru modul de gestionare a situatiei !!!

In concluzie avem din nou un episod bun, chiar foarte bun, de nota maxima din partea mea! Comentariile sunt binevenite.