Da-i o nota: (10 votes, average: 4.60 out of 5, rated)  Loading ...

Cand cineva ma roaga frumos daca pot scrie recenzia la LOS, n-am cum sa refuz Am asteptat al treilea episod cu ceva interes, stiind din promo ca va fi centrat pe Cara. Nu ma leg de carte pentru ca nu sunt in masura, insa ma voi lega putin de actiunea prezentata de grozavii scenaristi.

Se face ca undeva, intr-o padure, Richard si gasca lui isi faceau somnul de frumusete. Pe un copacel aterizeaza un corb, iar Kahlan are un vis interesant, in cadrul caruia este avertizata ca in curand va fi ultima confesoare in viata. Zed o lamureste ca visul a fost de fapt un mesaj trimis de un Dream Caster, prin intermediul corbului (purtator de vise). In acel moment Kahlan intra in panica si decide brusc plecarea spre Valeria, iar Richard baiat grijuliu vrea sa mearga cu ea. Cara face o criza din cauza abaterii de la drumul initial (spre Pamorah, pentru gasirea Pietrei Lacrimilor) si ii marturiseste lui Kahlan ca toate confesoarele din Valeria au fost omorate, inclusiv sora sa (aceasta fusese ucisa de Cara). Urmeaza si Kahlan sa faca o criza si hop apare si Con Dar-ul, insa este controlata atent de Richard, pentru a o apara pe Cara.

Carei i se spune asadar sa faca pasi, departe de Kahlan, iar ea se conformeaza si pleaca. De aici incepe distractia.

Prima locatie a Carei – o bodega ordinara (desi cred ca toate erau ordinare la vremea aia) unde cere o masa calda si o camera sa-si odihneasca piciorusele ei frumoase. Cum nevoile de alta natura par sa-si faca aparitia, ea agata un taran si isi face de cap. Asteapta ea dupa Richard, dar cat sa astepti. Toata distractia dureaza putin (cred), pentru ca la iesirea din camera da peste taranii suparati, gata sa o ia la bataie. Bineinteles ca ii ciomageste pe cateva, alorlalti li se face frica, ea pleaca si nimereste in a doua locatie – casa parinteasca.

Isi intalneste cu aceasta ocazie sora ( care sunt sansele sa nimereasca fix in satul natal), isi cunoaste cumnatul si nepotii, pentru ca mai apoi sa fie invitata la masa, de parca nu mancase de mult saracuta. Sotul speriat anunta satenii, astia vin si o captureaza, pentru ca mai apoi sa aflam ca au trimis dupa Kahlan pentru a o confesa pe Cara.

Kahlan atat a asteptat, ca s-a si dus vezi domne sa-si indeplineasca atributia de Confesoare. Ma lesi. Ghinion de Richard care tot o tine pe a lui, cum ca de fapt Cara s-a schimbat si merita o a doua sansa. Enervata la culme Kahlan il intreaba ceva de genul „ce vezi domne la ea?”, la care el ii raspunde ca oamenii se pot schimba. Hai sa fim seriosi, stim cu totii ce vede Richard la ea

Avem parte mai departe de un proces, realizat la cererea lui Richard. Kahlan nu prea pare incantata de proces, dar trebuie sa se dea si ea bine pe langa Richard, sa vada omu` cat de buna si dreapta e ea. Cred ca Richard trebuie sa simta totusi ceva pentru Cara, de a aparat-o cu atata indarjire. Cert e ca in cursul procesului au fost depanate amintiri din copilaria Carei, cum a fost rapita de doamnele in rosu, cum a trebuit sa-si ucida tatal si cum nu regreta nimic din ce a facut. Salvarea vine din partea profesoarei sale, o alta doamna in rosu sub acoperire. Aceasta recunoaste ca au manipulat-o pe Cara cand era mica, facand-o sa creada ca propriul tata a dat-o pe mana lor.

Kahlan mai sa danseze de incantare, trece la confesat, insa cand sa treaca si la Cara vede o lacrima pe obrazul ei si se inmoaie toata. Pana la urma Kahlan a reusit sa treaca peste „gelozia” ei si sa recunoasca remuscarile Carei si pozitia de victima a acesteia.

Cand credeam ca totul s-a sfarsit, se trezeste un localnic sa o ameninte pe Kahlan cu moartea, cu scopul de a o confesa pe Cara. Kahlan incremeneste cu gandul ca linia confesoarelor se va termina cu ea, insa Richard e pe pozitii, o elibereaza pe Cara, iar aceasta o salveaza pe Kahlan.

Ahhh uitasem sa spun care-i faza cu confesatul unei Mord Sith. Ideea e ca daca o Mord Sith e confesata, ea va muri in chinuri groaznice. Sincera sa fiu, nu a parut chiar asa ingrozita profa. Putea sa se zbata si ea putin, sa-si dea ochii peste cap, sa urle putin mai mult. Nada.

Toate se termina cu bine, Richard hotaraste ca mai bine gasca sa ramana fara Cara, insa Kahlan insista ca nu e cazul. N-am inteles-o la faza asta. Putea foarte bine sa scape usor de Cara, fara sa fi fost nevoie sa o ceara. Poate vrea si ea putina concurenta.

A fost si o scena de actiune pentru ca altfel nu se putea si a fost si Zed intr-o actiune pe cont propriu. A avut si el o povestioara destul de amuzanta, cu personaj principal blondinul „tatuat” pe mana. Respectivul fugise de gasca, isi abandonase hainele (miscare buna) si se pierduse intr-un sat, pus pe furat. Zed a fost cu un pas inainte si l-a jucat pe degetelele lui magice, demonstrandu-i pustiului ca e mai bine cu el decat fara el.

DR s-a facut nevazut astazi, semn ca pune tara la cale impreuna cu Keeperul, iar semnul lui Richard (manuta firava a lui DK) nu a mai avut nici o manifestare; bine, nici Richard nu l-a mai pipait sau uitat la el.

Monstruleti n-am mai avut, nici daharieni, nici Shota, dar am avut multa Cara, ceea ce compenseaza din plin.

Acestea fiind spuse, adaug ca mi-a placut episodul, desi a fost destul de previzibil. Nu au avansat ei prea mult cu firul povestii, dar mi-a placut cum au insistat pe povestea Carei. E adorabila tipa. Chiar mi-ar fi parut rau daca nu ramanea cu gasca.

Ce m-a amuzat:  sa inteleg ca Kahlan poarta gluga la ocazii, iar Cara a decis la final ca merge si un decolteu mai generos, poate asa Richard  isi mai clateste si el ochii din cand in cand.

Vai ce recenzie kilometrica am scris. Si tin minte ca ma ingrozeam cat scrie Kanin pe episod. Saptamana viitoare tot cu mine va cititi. Comentati?