Da-i o nota: (2 votes, average: 3.50 out of 5, rated)  Loading ...

Am citit pe undeva, cu multi ani in urma, ca Agatha Christie a facut un pariu ca va scrie o carte in care absolut nimeni nu va banui cine este ucigasul… si asa a aparut The Murder of Roger Ackroyd. Episodul de azi m-a dus cu gandul la Agatha si ale ei romane politiste. Ce vremuri, dom’le, ce vremuri… detectivii se bazau pe intuitie si logica, in nici un caz pe algoritme matematice, petreceau vremea la locul crimei si/sau discutand cu suspectii, in nici un caz in fata unui computer introducand date si asteptand rezultatul analizei… Eh… nostalgii…

Lasa ca nici tehnica moderna nu e de lepadat. Cel putin face lucrurile mai interesante.   Cum altfel s-ar putea rezolva un caz in care una din victime este gasita deshidratata intr-un mod ingenios, o alta spanzurata in momentul in care se deschide usa, iar a treia cocotata intr-o zona greu accesibila si publica pe deasupra? Probabil ca metodele clasice nu ar fi reusit sa rezolve problema asa rapid.

Povestea este bine structurata, ca orice poveste politista clasica ce se respecta: crimele sunt ciudate si absurde, victimile sunt descoperite treptat, suspectul pare din ce in ce mai vinovat iar misterul se rezolva la final (evident).

Ei da, seamana cu un scenariu de film. Nu seamana, chiar este unul iar agentii FBI au ocazia sa vada …ummm… in avanpremiera crimele, dar din nefericire pentru victime nu au cum sa le si previna. Pot in schimb sa descopere si sa aresteze criminalul. Intrebarea mea cea mare este daca nu cumva autorul s-a lasat prins din motive de publicitate… caz in care autoritatile cam pica de fraiere.  Iar discutia dintre David si Colby despre manuscrisul legat de evadarea din inchisoare este de un umor incredibil si ne sugereaza ca de fapt si-au dat si ei seama ca au fost manipulati cu finete.

Mai important mi s-a parut ce se intampla cu eroii nostri: Larry pleaca si isi ia la revedere de la ceilalti. De fapt cine il prinde isi ia la revedere de la el, ca de, tipic, Larry uraste despartirile (printre multe alte chestii). Unde pleaca? Pana una alta la Las Vegas iar destinatia finala (sau urmatoarea destinatie intermediara ) este… sa vedem…  Groenlanda, Grecia, Italia, Australia sau Alaska….  Scena de final m-a uns pe suflet si mi-a dat sperante… poate il vom revedea cat de curand, poate ca nu pleaca asa, de tot…

Alan se chinuie de zor sa invete sa foloseasca computerul si-l distruge nervos pe Charlie (pe care il compatimesc si-l inteleg mai bine decat mi-as dori, ca si tata a avut o asemenea initiativa) iar intr-un final glorios isi gaseste slujba ideala: cum sa faca programele computerizate mai accesibile (chestiile alea „for dummies” pe care le gasim peste tot pe net ).

Amita si Charlie se pregatesc (psihologic ) de nunta a carei data inca nu au fixat-o, nunta care sper totusi sa fie candva sezonul asta (si, ca in orice serial care se respecta probabil o sa fie si un caz de rezolvat atunci), Don apare cam putin, il lasa pe David sa preia din ce in ce mai mult conducerea echipei si se multumeste sa asculte rapoarte si sa dea indicatii.

Un episod interesant si relaxant.