Da-i o nota !
(8 votes, average: 2.25 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.  Loading ...

Ideea in sine e buna si de efect. Decat soldatei pe o macheta de 1 mp sau o simulare semi-reusita, nu e mai bine sa pui sa lupte niste soldati adevarati? Bineinteles ca da, si exact asta face si Eric, folosindu-se de puterile sale de Neuros. E, cam aici se termina partile bune si incepe caterinca. Nu ma mai distrasem cam demult cu penibilitati din astea cu zombi (ultimul a fost primul episod din noul Doctor Who, dar acolo e alta poveste).

Ce va ziceam data trecuta? Sa nu va uitati la Painkiller Jane? Rectific. Uitati-va, e o comedie reusita. Sigur, asta daca nu tineti cont de scenariul sub orice critica si lipsa oricarei legaturi intre personaje. Replicile sunt “bagate pe gat” si nu se leaga sub nicio forma. Apropo de personaje, dau o bere cui stie de ce a ajuns prietena lui Jane in echipa aia secreta. Sau si la ei merg ”nepotismele” de genul “Haide, sefu, e prietena mea, nu-i gasim si ei ceva de lucru pe aici?”. Va puteti amuza copios (m-as risca sa spun chiar in fiecare episod) cu IT geek-ul (de fapt, geniu-IT geek) care rezolva orice problema din taste. La propriu. Cu cat e mai grea problema (parole de spart, sisteme de hackerit), cu atat mai mult/rapid va da din degete.

Desi toata lumea s-a convins de abilitatea lui Jane, scenaristii nu si nu. Nu a ajuns ca episodul trecut a supravietuit dupa ce a fost ciuruita si s-a taiat la mana si s-a vindecat pe loc, a trebuit sa mai faca inca o demonstratie in acest episod – adica se taie singura, nu va imaginati altceva. Din punctul asta de vedere, trebuie sa recunosc ca am gresit cand am zis ca Jane se va sacrifica in fiecare episod pentru binele echipei. Ei bine, nu. Dansa, de altfel la fel desteapta (ea e rebela, face dupa cum o taie capul si… are dreptate, din nou) si cu figuri in cap (“n-am chef de sedinta, ma duc sa ma plimb”), sta in acest episod ca lemnul (ca sa nu zic altfel, stiti voi cum e vorba) cand un soldat-zombi ii pune cutitul la gat. Ooo, ce frica imi e, stiu ca sunt indestructibila, dar mi-e frica, mi-e frica, sa ma lupt singurica… Jenibil (da, ar trebuit inventat acest cuvant, special pentru seriale ca asta si Primeval).

De aceeasi “boala” a scenaristilor e lovit si Eric, care se joaca de-a razboiul intr-un fel numai de el inteles: nici nu apuca sa “moara” un zombi, ca el il si resusciteaza. Baieti, am inteles care era abilitatea lui, nu trebuia sa exagerati cu asta. Putea sa fie o scena de lupta la fel de lunga, dar care sa nu fie remake dupa “Night of the living zombie”, doar pentru a avea ceva de-a face cu ideea serialului si cu Neuros. In rest, mai sunt tot soiul de faze amuzante, dar m-as lungi prea mult sa le spun pe toate, le descoperiti singuri