Candva prin primavara, eram constant hartuita de un prieten – “De ce nu te uiti la Prison Break? Uita-te la Prison Break!” Ma gandeam ca e un serial “cu inchisoare”, multa violenta si… mai nimic altceva. Dar, pentru ca tipul are gusturi bune la seriale, am cedat. Ok, ok, si dupa ce am vazut o poza cu actorul Wentworth Miller (Michael Scofield) si faimosul tatuaj. Trebuie sa recunosc ca e un tatuaj impresionant, ma face sa inteleg brusc de ce audienta feminina a serialului este asa de ridicata. Heh. Cum? Ce tatuaj? Pai hai sa va zic!

Lincoln Burrows (Dominic Purcell, il stiti daca v-ati uitat la ultimul Blade 3) este condamnat la moarte pentru uciderea fratelui vicepresedintei Statelor Unite. Dovada ca si in SUA lucreaza pilele! Daca nu era fratele doamnei in cauza, il mai condamnau, se mai facea serialul? Nu stiu, zau. Linc e genul de om care a fost un pic pe la scoala de corectie in adolescenta, a mai furat, a mai vandut ce-a furat, deci nu chiar usa de biserica. Dar, sustine el sus si tare, nu e criminal! Fratele lui mai mic, Michael Scofield (da, au nume de familie diferite desi sunt frati buni) devine dispus sa-l creada ca e nevinovat de-abia dupa ce Linc e condamnat la moarte. Si, fiind o persoana foarte inteligenta, pune la cale un plan elaborat si al naibii de dificil ca sa-si scoata fratele din inchisoare. Planul include urmatoarele: tatuaj artistic pe bust si brate, in care se ascunde schita inchisorii, o parodie de spargere de banca pentru a ajunge in inchisoare, si putin noroc pentru a fi trimis la Fox River, unde era si Linc.

E genul de serial la care pierzi total notiunea de cumpatare, trebuie sa vezi totul, acum! Te tine in priza cu ultima moda a televiziunii americane: cliffhangere la fiecare final de episod. Scenaristi talentati, actori putin cunoscuti, dar de calitate, si filmari geniale. A, si sa nu uit, barbati bine care nu ezita sa ne arate toracele cat de des posibil! O reteta de succes. Dar sa revenim.

Din momentul in care Michael ajunge in inchisoare, incepe sa-si puna in aplicare planul. Linc este foarte socat sa-l vada acolo, si foarte sceptic in ce priveste sansele de reusita. Pentru ca, in afara de tatuaje, planul lui Michael se bazeaza foarte mult pe ceva imprevizibil si nesigur: oamenii. Ca evadarea sa reuseasca, Michael are nevoie de ajutorul unui grup de oameni, grup bine stabilit de el, inainte sa intre in inchisoare.

Ajutorul dat de unii dintre ei este involuntar, iar de altii – asumat. Fernando Sucre este colegul de celula al lui Michael, genul “latino” simpatic, indragostit pana peste urechi de prietena lui, amuzant, si in cele din urma, foarte fidel. Ii devine aliatul numarul 1. Sara Tancredi este fata guvernatorului, care, in urma unei istorii nu foarte fericite cu morfina, ajunge sa poata sa-si practice meseria de medic doar intr-o inchisoare. Atractia dintre cei doi este imediata si puternica, si va avea urmari pentru amandoi. John Abruzzi este seful Mafiei din Chicago, cu care Michael va avea o relatie cel putin tumultoasa, dar in final profitabila pentru ambii. Deoarece Michael detine informatii vitale pentru Abruzzi, informatii pe care nu e dispus sa le dezvaluie prea usor, va fi pus in pozitia de a pierde lucruri pretioase lui, lucruri luate cu forta de Abruzzi si oamenii lui. T-Bag (nume de scena de la Theodore Bagwell) e un asasin si un violator fara scrupule sau sentimente. Fiind refuzat din start de Michael, ii devine mai intai un dusman periculos, si apoi un aliat nesigur. C-Note este comerciantul inchisorii, cel care poate face rost de orice pentru suma corecta. De la comert cu Michael, ajunge la sapat cu el. Planul se mai leaga si de banii lui Charles Westmoreland, de tacerea lui David “Tweener” Apolskis si de nebunia lui Charles “Haywire” Patoshik. Si, pentru ca tabloul sa fie complet, un rol vital il joaca insusi directorul inchisorii, Henry Pope. In timp ce Michael incearca eliberarea, din interior, pe cai ilegale, in exterior, singurii lor aliati sunt avocatii Veronica Donovan, fosta iubita a lui Lincoln, si aliatul acesteia, Nick Savrinn. Tot ei sunt cei care, dupa ce mama si tatal vitreg ii sunt asasinati sub ochi, au grija de fiul adolescent al lui Lincoln, LJ. Dusmanii devin din ce in ce mai multi, atat in inchisoare cat si in afara ei. Seful gardienilor, Brad Bellick, miroase ca ceva este in neregula cu Scofield si incepe sa il tina sub supraveghere si sa ii puna piedici care fac ca Lincoln sa fie aproape executat. Din afara, agentul secret Kellerman, omul vicepresedintei, face imposibilul ca sa duca la indeplinire ordinul sefei sale, si anume asasinarea lui Burrows. Pentru ca, da, totul este o conspiratie, care merge pana foarte sus si are ramificatii unde nimeni nu se asteapta.

Relatiile care se creeaza intre personaje sunt fascinante si, uneori, total neasteptate. Te trezesti tinand cu personajul negativ T-Bag, sperand ca Bellick sa ajunga candva cu Avocado in celula (heh), strangand din dinti cand o uniforma intra in carne vie si oftand la saruturi furate pentru o cheie. Relatia dintre cei doi frati devine din ce in ce mai puternica, iar personajul Michael e dezvoltat magistral de-a lungul celor 22 de episoade. Prison Break te face sa vezi binele intr-o mare de rau si sa gasesti speranta intre peretii foarte grosi ai unei inchisori de maxima securitate.

Cu vointa, inteligenta, dar mai ales dorinta de-a isi salva fratele de la moarte, Michael reuseste sa treaca prin ziduri, sa urce pe acoperisuri, sa mearga prin canalizari dezafectate, sa pacaleasca, sa se indragosteasca si, in cele din urma, sa-si treaca fratele si inca 6 oameni peste gardul inchisorii, spre o libertate relativa. Si daca portia de inima in gat pe care o serveste saptamanal sezonul 1 din Prison Break nu v-a ajuns, va recomand sezonul 2. E infarct garantat!

*** Acest articol a fost scris de Anda Dorobantu, si a facut parte din articolele trimise pentru Concurs