Da-i o nota: (2 votes, average: 4.50 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.  Loading ...

Nigel: “Do you really think that I would have come all this way (na: Wapakoneta ) to say no? You honestly think I would get a ticket?”

Unul dintre motivele pentru care am intarziat un pic cu recenzia a fost pentru ca am vrut sa termin primul sezon din SYTYCD varianta Marea Britanie. Am vrut sa pot fi capabila sa fac o comparatie intre dansatorii de o parte si de cealalta a Oceanului Atlanticului si acum pot spune cu mana pe inima ca nu este nicio diferenta.

Fara doar si poate eroul episodului a fost Kent. La inceput l-am vazut ca pe un pusti tipic american, dar cu ceea ce a spus in fata arbitrilor dupa dansul cu Anthony si Wong… Faptul ca, in ciuda talentului pe care il are, se considera cumva inferior celorlati, modestia cu care a vorbit despre sine in comparatie cu ceilalti doi. pe mine m-a impresionat pana la lacrimi. Faptul ca este atat de autocritic si ca nu se vede a fi atat bun cat este il ridica in ochii mei fantastic de mult. Nu imi vine sa cred ca i-a facut sa planga si pe Adam si pe LilC si mai ales pe cel din urma, Adam se stie ca se sensibilizeaza foarte repede. Ba chiar si LilC a zis ceva de genul “I used to be the cool one!” referindu-se la faptul ca a dat si el apa la soricei.

“When I feel like I put everything into it, usually doesn’t work out. And then I feel like I came here and I just expected to learn and just to chill in the background and watch Billy Bell and others … people … and just grow from them and then you guys … like … you know … you make me think that I could be on it and then… I just… I was just so hard on myself because I was just ‘OK, if I give all of these and then is just not gone happen’…I mean, I am so proud of myself, I am from a freaking farm and I just danced like right next to Alex freaking Wong and Anthony who can freaking smash the crap out of me, you know, I’ll never have kicks like them, but, I mean…obviously I mean I have the heart, you know?! And I want to get the kicks and I want, you know, I want  to be the…I just want it, you know?!”

Kent tocmai m-a cucerit prin ceea ce este, e copilul pe care mi l-as dori sa il am si  si il iubesc pur si simplu pentru sinceritatea, modestia si naivitatea de care da dovada. Si pentru pasiunea pecare oare pentru dans la varsta la care altii sunt mai interesati de fete, bautura si pierdut timpul prin mall-uri.

Revenim insa la saptamana din Vegas. Si am sa dau pe repede inainte, pentru ca partea asta de spectacol mi se pare cea mai “plicticoasa” (in lipsa de alt cuvant). Si am sa incep cu ce m-a dezamagit INGROZITOR de rau: Ida.

Nu cred ca motivul principal al retragerii ei din concurs a fost facultatea. Ori au primit ceva amenintari (iranienii sunt specialisti in asa ceva, mai ales cu cei “norocosi” din diaspora care au sters-o din tara - prea subit a inceput sa fie foarte imbracata, de exemplu), ori nu este suficient de puternica mental si s-a lasat afectata de criticile primite. Cand ai un talent atat de mare la dans cum are fatuca asta, este pur si simplu o lipsa de vointa si o lasitate fantastica sa o stergi cu coada intre picioare atunci cand (crezi tu ca) nu mai faci fata. Nu m-a mirat reactia lui Nigel si, dupa parerea mea, a fost chiar prea politicos cu ea. A avut dreptate cand i-a reprosat faptul ca i s-a platit avionul pana la Vegas, iar afirmatia ca daca era aleasa intre cei zece renuntala concurs, a fost atat de non-salant spusa incat m-a facut sa cred ca ascunde si altceva sub.

Cea mai iritanta a fost Kadija (parca asa o cheama), negresa care s-a erijat rapid in lider de grup si care ar fi meritat sa plece mai devreme decat a fost votata. Nu zic ca a fost numai greseala ei ratarea grupului, dar s-a vazut pemai departe ca nu e atat de buna cat se crede. Poate este o parere preconceputa pe care o am din experienta mea cu reprezentantele rasei respective….

Ok, la inceput Jose m-a agasat cu afirmatia ca e mai bun decat Legacy (am fost ceva de genul: No way, Jose!). Stiu ca sunt subiectiva, Legacy a fost slabiciunea mea cea mai cea in 7 sezoane de So You Think You Can Dance, egalat poate doar de Kuopono, a fost cel care mi-a schimbat parerea complet despre dansatorii de break, nu mai vorbesc de charisma pe care o emana prin toti porii. Numai ca… nu imi vine sa cred ca spun asa ceva, dar incep sa cred ca Jose e la fel de bun ca Legacy. Imi place ca nu e zgomotos, nu se impinge in fata si se adapteaza fantastic de bine la mai tot ce i se da de facut. Este o mare mirare pentru mine cum de tocmai hip-hoperii, dansatorii de break si alte dansuri asa-zis “de strada” sunt cei mai versatili, fara prea multa pregatire, daca nu chiar deloc, reusesc sa se adapteze cel mai bine.

M-a dezamagit si ratarea Gisellei, ca si a cuibului de cuci nebun (vad ca fatuca asta nu a invatat nimic din sfaturile date de arbitri).

Ok, zarurile fiind aruncate, anul acesta au schimbat si modul in care au fost anuntati dansatorii de calificarea in finala si anume arbitrii au mers personal pe la casele impricinatilor sau i-au sunat sa ii anunte ce si cum.

O sa incep cu cei de care am fost dezamagita ca nu s-au calificat: Adrian Lee, Anthony si Ryan. No offense, dar Alexie cred ca a fost aleasa mai mult pentru perseverenta cu care a participat la preselectii, mai ales ca a ajuns si pana in punctul in care a fost aproape de calificarea in finala, parca sezonul trecut daca nu ma insel. Mie imi placea Ryan mult mai mult. Ma deranjeaza foarte tare si schimbarea asta dela 20 la 10, pentru ca, in fond, cei care vor dansa impreuna cu ei, au mai trecut odata prin concurs, au capatat contracte, sunt oarecum faimosi. De ce era nevoie sa se puna iara accent pe ei (pentru ca se va pune)? Ma bucura ca ii revad pe Lacey, Pasha, Neill, Ade si mai ales pe Kathryn (pe care o iubescpur si simplu pentru talentul ei), dar… nu mi se pare corect fata de ceilalti dansatori care nu au mai avut loc din cauza schimbarii asteia pur si simplu tampite.

Mai mentionez ca mi-a placut si aventura lui Nigel in cautarea Wapa… Wapa….Wapakonetei, amenda pe care a reusit sa o ia, ca si modul in care i-a tinut pe jar cu dusul la baie si alte cele si mai ales mi-a placut intrebarea finala a lui Nigel si cam cat era de depasit de explozia de bucurie a lui kent, care cam uitase de el.

“No! Wait! No,no,no,no! Seriously?”

Surpriza serii a fost atunci cand Adam a anuntat ca au hotarat ca Top 10 sa devina Top11. Cel care m-a impresionat teribil a fost Robert. S-a vazut clar ca nu a avut nici cea mai mica speranta sa se califice, iar pura surprindere cu care a reactionat mi-a demonstrat cat de modest este si el. Credca era convins ca a pierdut in fata lui Billy Bell.

O mica mentiune si pentru Lauren a carui farmec m-a determinat sa ii pun poza si sa ii dau dreptate lui Adam atunci cand a declarat (referitor la solo-ul fetei) “Baby, this is heaven!”

Deci, cei unsprezece care ne vor delecta saptamana ce vine sunt:

Fetele:

1. Cristina Santana
2. Lauren
3. Ashley Galvan
4. Melinda
5. Alexie

Baietii:

1. Jose
2. Alex Wong
3. Kent – YES, YES,  YES!
4. Adechike
5. Robert
6. Billy Bell

O nedumerire am si eu: Alex era solist intr-una dintre cele mai celebre trupe de balet din USA… Chiar sa renunti atat de usor la o asemenea sansa, pentru un concurs care nici macar nu stii daca esti in stare sa il castigi? Sper sa nu il vad regretand decizia. Fara rautate va spun ca mi-as dori ca sezonul asta sa mai avem parte si de un alt gen de dansator care sa castige finala. Ultimele doua sezoane pemine m-au cam dezamagit. Nici Jeanine si nici Russel (no offence pentru fanii lor) nu au fost cei mai buni, in ciuda usurintei cu care s-au adaptat la diferitele stiluri de dans. Dar, in definitiv, este vorba de “The most favorite dancer” si nu de cel mai bun.

Alea iacta est.

Va las in compania unuia din cele mai reusite dansuri din concursul SYTYCD varianta din Marea Britanie sper sa va placa:

Pe joia ce vine!