Da-i o nota: (38 votes, average: 4.89 out of 5)
You need to be a registered member to rate this post.  Loading ...

300 channels and nothing on

Uite ca totusi lucrurile nu stau chiar asa. Si asta pentru ca pe CW am avut parte de un episod extraordinar din Supernatural. Changing channels este poate cel mai bun episod al sezonului 5 si a reusit sa imbine comedia cu drama si sa satirizeze in acelasi timp pe marii sai competitori: Grey’s Anatomy pe ABC si CSI pe CBS. Ne reintalnim pentru a treia oara cu unul dintre personajele mele preferate, haiosul Trickster, cel care gaseste placere si amuzament in a chinui oamenii si a le da anumite lectii de viata. De data aceasta, Tricksterul se amuza pe taramul televiziunii, trimitandu-i pe cei doi Winchesteri intr-un univers paralel, in “tv land”.

Episodul incepe in stil sitcom de prin anii 80, cu audienta live si cu exagerarile acelei perioade: lumina, rasetele spectatorilor, culorile din camera, expresiile nefericitelor personaje si genericul extrem de cheesy ma duc cu gandul la showurile cu care mi-am petrecut copilaria, mai ales la unul cu regretatul John Ritter in rolul principal. Am gasit asemanari si cu doua din showurile mai recente, Friends si ceva din Joey, si aceasta secventa a reusit sa-mi intareasca ideea ca atat Jensen cat si Jared sunt niste actori foarte talentati, care ar putea interpreta cu succes o paleta vasta de roluri. Din atmosfera anilor 80 trecem la prezent, unul extrem de bizar si plin de surprize, cand un om este atacat si ucis in propria casa de versiunea televizata a Incredibilului Hulk.

Un pic de cercetare online si descoperirea unor ambalaje de dulciuri la fata locului si aflam din start cine este faptasul. Si daca m-as fi asteptat ca Sam sa fie cel care sa-si doreasca sa-l ucida pe Trickster, asta dupa ce a fost torturat psihic de acesta timp de peste 100 de zile, surpriza vine din partea lui Dean care viseaza cum sa-i puna pielea pe bat glumetului. Sammy are insa idei noi, destul de pertinente in contextul Apocalipsei si a lipsei tot mai acute de aliati puternici in lupta cu Lucifer. Dar stai de vorba cu Tricksterul daca poti! Sam si Dean se trezesc prinsi intr-un univers alternativ, jucand dupa regulile Tricksterului ca sa poata ramane in viata.

Trebuie sa recunosc ca parodiile la adresa showurilor respective au fost incredibil de amuzante, mai ales pentru cei care au reusit sa prinda toate glumele si intepaturile la adresa acestor uriasi din lumea televiziunii. Secventa Grey’s Anatomy a fost perfecta din toate punctele de vedere si am ras cu lacrimi la scena intalnirii dintre Sam, Dean si Dr. Sexy, precum si la celebrul salut Doctor.

Reactia lui Dean la vederea lui Dr Sexy este copiata clar dupa cea a fanelor intalnite de baieti la conventiile tematice si seamana izbitor de bine cu cea a superfanei Becky la vederea lui Chuck. Am avut parte de o coloana sonora demna de Grey’s Anatomy, cu versuri alese pe spranceana care sa rada pe seama a ceea ce se intampla, am auzit de prea multe ori si din gura a prea multor persoane deja celebrul cuvant “seriously”, ne-am intalnit si cu vesnicele scene de sex de prin vestiare/debarale si mai stiu eu de unde si bineinteles, cand ti-e lumea mai draga, apare cate-o draguta gata sa-ti vorbeasca de sentimente.

In cazul de fata, nimeni alta decat doctorita Ellen Piccolo, aluzie clara la Ellen Pompeo a.k.a Meredith Grey. Cel care se vrea a fi Derek ( McDreamy) este nefericitul Sam, ilustru neurochirurg care habar nu are sa-l opereze cum trebuie pe fratele sau. Dean este un bun chirurg plastic la Seattle Mercy Hospital, ceea ce in opinia mea il transforma in nimeni altul decat in cel mai bun prieten al lui McDreamy, frumosul McSteamy (Mark).

Fenomenala scena cu operatia lui Dean dupa metoda Winchester si cu doctorita Piccolo lacrimand la geam si soptindu-i acestuia ca il iubeste! Se pare ca pana la urma, echipa Supernatural a tras cu ochii la concurenta, ca prea le-a iesit perfect parodia. Nici nu m-ar mira sa fie fani, asa cum se pare ca Dean este! Despre gluma cu fantoma lui Johnny Drake ce sa mai zic? E cineva care nu s-a prins ca faceau referire la fantoma lui Denny Duquette, interpretat in Grey’s de Jeffrey Dean Morgan, nimeni altul decat John Winchester?

Si acum am si eu un off: cum naiba e posibil ca Grey’s Anatomy, care e drama fara pretentii de SF il aduce pe JDM in show sub forma de fantoma iar Supernatural nu poate face asta? Wishful thinking! Urmeaza apoi un stupid joc japonez, in care placerea este data tocmai de torturarea fizica a concurentilor. Sammy nu intelege intrebarea pusa in japoneza de prezentator si primeste o lovitura in bijuteriile familiei care-l sperie pe Dean mai rau decat gandul la Iad.

Dean raspunde pozitiv din intamplare si se salveaza; nu imi scapa insa raspunsul involuntar dat la o intrebare foarte cruda. Probabil ca daca Sammy nu s-ar fi nascut, lucrurile ar fi fost cu totul diferite pentru familia Winchester. Reclama la Herpexia este deranjant de funny, in contextul in care cel care trebuie sa spuna ca are herpes genital este chiar Sammy.

Saracul, saptamana trecuta s-a pricopsit cu gonoree de la Patrick si acum face reclama la medicament pentru herpes genital. Nu stiu cum o fi reusit Jared sa ii deranjeze pe scenaristi dar vad ca nu e lasat deloc in pace.  Si avem parte de cea mai buna parodie a episodului, IMO, o intepatura clara la  adresa showurilor procedurale si mai ales la adresa lui Horatio Caine, detectivul din CSI: Miami.

Totul este perfect la scena respectiva: de la costumele impecabile ale baietilor si celebrele camasi albastre marca Horatio, pana la nelipsitii ochelari de soare, purtati in orice context, indiferent de conditiile meteo. De remarcat gesturile si vocile grave à la Horatio Caine, tonul super afectat si frazele scurte, atat de caracteristice personajului principal din CSI: Miami, precum si muzica celor de la The Who, reprezentativa pentru orice CSI care se respecta.

Pe fundal procedural, Sam si Dean scapa de Trickster, caruia ii intind o capcana. Sau asa cred ei! Se prind ca lucrurile nu stau chiar asa in momentul in care Sammy constata ca e doar un accesoriu cool atasat Impalei si ca Dean are prilejul, la propriu, sa-l conduca pe Sammy. Este aluzie directa la Knigh Rider iar muzica de pe fundal, cand Dean conduce Impala este chiar melodia originala a showului K.R. Si daca pana aici hohotele de ras au fost nelipsite, odata cu capturarea Tricksterului, tonul episodului se schimba total, devenind foarte grav.

Aflam cu stupoare ca Tricksterul a fost intotdeauna un inger sub acoperire, si nu orice inger, ci chiar unul dintre cei patru care l-au vazut pe Dumnezeu. Vorbim aici despre arhanghelul Gabriel, cel care a abandonat Raiul si si-a creat propriul Rai pe Pamant. Ni se aminteste inca odata, daca mai era cazul, ca destinul Winchesterilor este sa lupte unul impotriva celuilalt, ca cei doi frati ar trebui sa-si accepte soarta si sa-si cedeze trupurile celor doua forte supranaturale care ii vaneaza si ca nu poate exista un happy ending in lupta asta.

Mi-a placut foarte mult scena finala, cu Dean care nu pleaca inainte de a-l salva pe Castiel si de a-l elibera pe Arhanghelul Gabriel din cercul de foc sfant, nu inainte de a-i da acestuia o lectie despre curaj si lasitate. Si cred ca discursul final al lui Dean Winchester a atins o coarda sensibila la Trickster/ Arhanghel, aducandu-le fratilor un nou si puternic aliat. Sper sa am dreptate… Cu scuzele de rigoare pentru intarzierea in postarea recenziei, va las mai departe cu cateva din replicile amuzante din episod si va urez tuturor celor sarbatoriti azi: La multi ani!

• Dr. Piccolo: Doctor, seriously.
  Sam: What?
  Dr. Picolo: Seriously, you are brilliant, you know that, and a coward. You’re a brilliant coward.
  Sam: Uh, what are you talking about?
  Dr. Picolo: As if you don’t know
• Trickster/Gabriel: You sorry sons of bitches. Why do you think you two are the vessels? Think about it. Michael, the big brother, loyal to an absent father. And Lucifer, the little brother, rebellious of daddy’s plan. You two were born to this, boys! It’s your destiny. It was always you. As it is in Heaven, so it must be on Earth. One brother has to kill the other.
• Sam: You’ve got to calm down.
  Dean: Calm down? I am wearing sunglasses at night. You know who does that? No-talent douchebags. I hate this game. I hate that we’re in a procedural cop show. And you want to know why. Because I hate procedural cop shows. It’s like 300 of them on television, they’re all the freakin’ same.
• Trickster/Gabriel: Where’d you get the holy oil?
  Dean: You might say we pulled it out of Sam’s ass.