În recezia trecută, scriam că “Sopranos Family Movies” nu a fost un episod care să mă mulţumească pe deplin şi că aşteptam să văd ce se va întâmpla cu Christopher, drogurile, Leotardo. De data asta pot spune că “Stage 5″ a fost un episod care m-a mulţumit şi care, pe lângă ce am enumerat mai sus, mi-a adăugat ca bonus şi situaţia lui Johnny Sack şi filmul produs de Little Carmine şi Cristopher: “Cleaver”.

După cum probabil ştiţi, “Cleaver” se vrea un horror gen Saw, cu Daniel Baldwin şi Sidney Pollack, în care un mafiot este omorât din ordinul şefului său, care se culca şi cu logodnica lui, fiind tăiat bucăţi şi aruncat în buncăre diferite. Printr-un miracol, bucăţile ajung în acelaşi loc, se recompun, dar în loc de mână apare un satâr, mafiotul reînviat urmând să taie tot cu acel satâr pentru a se răzbuna, terminând prin a-l înfinge în cap şefului său, care un personaj care e modelat după Tony Soprano, mafiotul fiind şi el modelat după Cristopher.

Toată familia din New Jersey e prezentă la premieră, dar filmul înrăutăţeşte relaţia dintre Tony şi Cristopher, Tony găsind în film nişte indicii că vărul său îl urăşte foarte mult şi că încă îi poartă pică pentru ceea ce crede că s-a întâmplat între el şi Adriana. Christopher îşi dă seama şi îl pune pe scenarist să spună că a fost ideea lui, dar se îndepărtează tot mai mult de Soprano, fiind rar văzut şi la Bing. Sincer, nu îl văd prea bine, deoarece Tony îl urăşte tot mai mult şi se simte dezamăgit de el. Cât despre droguri, aflăm că, de la sfârşitul primei jumătăţi a sezonului şi până acum, Christopher şi-a revenit, motiv pentru care nu prea mai calcă în baruri, deci nici în Bada Bing şi motiv pentru care nu mai apare deloc Julianna Marguilles, superbă în episoade precum “Kaisha”.

Problemele familiei din New Jersey nu se compară însă cu cele ale familiei din New York, care rămâne disfuncţională şi cu certuri interne, chiar daca Phil Leotardo îşi revenise după infract. O altă lovitură însă e moartea lui John Saccrimoni. Astfel, aflăm că Johnny Sack are cancer, în fază metastază pe la câteva organe interne şi câteva lui de trăit. În spitalul închisorii se împrieteneşte cu cu un oncolog care îşi omorâse nevasta, dar, destul de repede, moare. O altă moarte însă a fost mai violentă: Gerry Torciano, protejatul lui Leotardo, este omorât când era la masă cu Silvio Dante, motiv pentru o scenă excelentă, asemănătoare cu scenele din serial care prezintă vise.

Crima şi moartea lui Johnny Sack îl determină pe Tony să îi propună chiar lui Little Carmine să se lupte pentru a deveni capul mafiei din New York, dar acesta refuză, dovedind din nou că este slab. Leotardo dovedeşte din nou că e un frustrat şi un om foarte răzbunător, nereuşind nici acum să treacă peste moartea fratelui său.

În concluzie, “Stage 5″ e un foarte bun, nu excelent (cele excelente sunt de obicei spre finalul de sezon), dar m-a mulţumit pentru felul în care au evoluat personajele şi acţiunea, scena în care faţa lui Sil e împroşcată în slow-motion de sângele lui Torciano fiind ca un bonus. 9/10