Da-i o nota: (32 votes, average: 4.66 out of 5, rated)  Loading ...

I shouldn’t have come home, I know the risk. But I had no choice.

I have to know her.

Am asteptat o vara intreaga, am citit cartile ca sa stiu la ce sa ma astept, am avut ceva prejudecati vis-a-vis de schimbarile (inevitabile de altfel, la urma-urmei, cine si-ar dori o copie la indigo a unei carti?!) facute si fata de Paul Wesley pe care nu il consideram chiar potrivit pentru rolul lui Stefan. Si serialul a inceput si nu m-a dezamagit, ba chiar m-a surprins foarte placut. Nu am sa inteleg insa de ce au fost atat de multe sneak-peak-uri si promo-uri care au stricat, cumva, surpriza primului episod.

Povestea este simpla, veche de cand lumea si noua totodata. El, vampir, localnic de altfel, se intoarce dupa o vreme lasand a se intelege ca motivul principal al reintoarcerii este ea, Elena, fata a carui parinti pierisera intr-un accident dramatic. Elena are un frate mai mic, Jeremy, a carui suferinta este mai greu tinuta in frau si care isi ineaca amaraciunea in droguri si bautura. Ea are o prietena, Bonnie, urmasa a vrajitoarelor din Salem care are viziuni, desi nu crede in ele. Toti merg la acelasi liceu din oraselul numit, cum altfel, Mystic Falls. Elena tine un jurnal, iar locul ei preferat este cimitirul unde parintii sai sunt ingropati. Stefan tine si el un jurnal. Si de aici, incep sa se intample lucruri ciudate. O cioara o hartuieste constant. Mai intai lovind parbrizul masinii in care cele doua fete, Elena si Bonnie, se indreapta catre scoala, mai apoi asezandu-se pe piatra funerara a parintilor. Mai apoi apare o ceata ciudata care o sperie teribil si o face sa o rupa la fuga pentru a da nas in nas cu Stefan. Stefan care este afectat la vederea ranei, minuscula de-altfel, a Elenei. Ajuns acasa, este certat de unchiul (care se dovedeste a fi nepotul sau, probabil, stra-stra-stra nepotul lui) care ii arata in ziar un articol cu o pereche ucisa aparent de animale. Stefan neaga. Ramas singur deschide dulapul in care isi tinea jurnalele si priveste o poza in care vedem o Elena cu coafura secolului 19 si sub care este scris anul 1864 si un nume, Katherine.

Asa… Elena si Jeremy sunt sub tutela unei matusi tinere si depasita cumva de rolul de mama in care a fost brusc pusa. Numai ca maturitatea Elenei salveaza de foarte multe ori situatia. Ea este cea care isi scutura fratele, concluzionand “People are gone stop giving you breaks, Jeremy. They just don’t care anymore. They don’t remember that our parents are dead. They’ve got their own lives. The world is moved on” ca aluzie la faptul ca nimeni nu ii va mai ierta iesirile si ca va sfarsi prost.

Si o mai avem pe Caroline fatuca ahtiata dupa popularitate si atentia baietilor si care sfarseste prin a fi patetica in invidia ei vis-a-vis de succesul Elenei. Jeremy este indragostit de Vicky, care insa este considerata prea libertina si tratata ca atare, ajunge pana si ea sa creada eticheta pusa. Pe Vicky insa, o tenteaza Tyler, Cassanova liceului si prietenul lui Matt. Iar Matt este fostul iubit si prieten din copilarie al Elenei, de care aceasta s-a despartit pentru ca a realizat ca nu il poate iubi mai mult decat ca pe un prieten si care nu se poate impaca cu ideea. Nimic complicat sau iesit din comun, pana acum, pentru un grup de liceeni.

Si ajungem si la petrecerea la care toate personajele de mai sus se duc. In timpul saptamanii , a se retine. Bonnie are o viziune si ii spune Elenei, concluzionand ca e probabil din cauza bauturii, dar Elena realizeaza ca nu-i asa. Elena si Stefan stau de vorba, Stefan simtindu-i tristetea o intreaba ce s-a intamplat, iar aceasta ii povesteste cum au murit parintii ei. Ajung si la Matt, Elena explicandu-i motivele despartirii lor, ajungand la concluzia ca relatia lor fusese ok, dar lipsita de pasiune, iar Stefan are un moment in care nu se mai stapaneste, ochii i se intuneca si gaseste un pretext sa dispara. Timp in care, Vichy este aproape atacata de Tyler care nu intelege ca fata il refuza, Jeremy intervine, iar Vichy amarata ii intoarce spatele si pleaca prin padure unde sfarseste prin a fi atacata. Si iara apare ceata cea misterioasa. Caroline incearca, in mod patetic, a-i atrage atentia lui Stefan, mergand pana intr-acolo incat ii bate apropouri pe fata, numai ca acesta i-o taie scurt “You and me…that’s not gonna happen”. Elena il vede pe Jeremy care se indreapta si el spre padure (mai, dar curajosi pustii astia!) si il urmeaza, hotarata a il scutura serios, numai ca dau de Vichy cu gatul plin de sange si inconstienta.

Stefan pleaca furios acasa, iar acolo are loc o reintalnire cu fratele sau mai mare Damon. Misterul se lamureste, Damon este cel care pusese la cale atacurile, folosise ceata si cioara (desi eu stiam ca se putea transforma intr-una, ma rog) si cel care isi face publice intentia de a o ataca pe Elena. Cei doi se bat, Damon concluzionand “You should have known better if you think you are stronger than me. You lost that fight when you stopped feeding on people”.

SI sfarsim cu scena in care Bonnie incearca sa o trezeasca din betie pe Caroline intr-o cafenea si cu Damon zambaindu-i acesteia din urma de la masa vecina. Vichy isi revine in spital si ii sopteste unui Matt siderat “vampir”. Iar episodul se termina cu Stefan care se duce sa vada daca Elena e ok si cu aceasta invitandu-l in casa. Usa se inchide in urma lor, la fel precum si noi intoarcem foaia si incepem un nou capitol din serialul abia inceput.

Trecand peste prima impresie actorii sunt foarte bine alesi. Mi-a placut atractia evidenta dintre personajele principalesi mi-au placut si “incruntaturile” lui Stefan, rautatea lui Damon, modul in care Nina o joaca pe Elena si debusolarea lui Jeremy. Subiectul este bun, nu m-a plictisit de loc si a introdus destula tensiune si drama, iar personajele nu sunt exagerate. Sunt adolescenti, cu dramele si prostioarele lor, sunt adolescenti care au fost nevoiti sa se maturizeze brusc, pana si cei doi vampiri sunt credibili, Ian Somerhalder creand un Damon chiar mai diabolic decat cel din roman. Sarcasmul cu care isi intreaba fratele cat de geniala a fost ideea cu cioara si cu ceata…  Iar Stefan imi place cum este jucat, actorul reuseste sa redea sufletul tulburat al eroului si lupta din sufletul sau, pentru ca are unul, in mod evident.  L-am judecat gresit. Imi place pana si gaselnita cu inelul (care are mult mai multa semnifcatie) si faptul ca pot umbla in lumina soarelui. Asta ii face si mai greu de deosebit de oamenii obisnuiti si asta este un plus.

Exista un echilibru intre rau si bine in film si, sincera sa fiu astept cu nerabdare urmarea. Si, apropo, nu seamana, nici pe departe cu Twilight, asa ca va rog, ma incetisor cu comparatiile.