Fernando Pessoa (1888 – 1935) a fost un poet, critic literar, eseist, jurnalist și unul dintre autorii celor mai importante lucrări portugheze moderniste. A fost, de asemenea, unul dintre principalii promotori ai vagoanei de conservare în Portugalia. Din cauza creațiilor sale adânci, precum și a ideilor sale provocatoare, este considerat a fi unul dintre cei mai influenți scriitori ai secolului al XX-lea. Dintre întregul său conținut, Cartea neliniștirii a fost cea mai importantă contribuție. Vă vom spune, în acest articol, tot ce trebuie să știți despre Fernando Pessoa și această carte.
Fernando Pessoa și viața sa
Fernando António Nogueira Pessoa s-a născut pe 13 iunie 1888, în Durban, Africa de Sud. Tatăl său, Joaquim de Seabra Pessoa, a murit în urma unui accident când Fernando avea numai doi ani. Mama sa, Maria Madalena Pinheiro Nogueira, s-a întors la Lisabona împreună cu fiul ei. Acolo, a terminat școala primară și Școala Comercială Autonomă (ACA).
Și-a crescut ambiția și talentul pentru scris în acei ani, dar a avut și alte interese, inclusiv arta și filosofia. Era un om foarte religios. Avea mai multe personalități literare, iar numele său se descompunea în Alberto Caeiro, Ricardo Reis și Bernardo Soares. Aceste personalități literare au fost folosite în beții pe care le-a scris sub diferite pseudonime.
Fernando Pessoa și creațiile sale
Toate aceste lucrări au făcut din Pessoa unul dintre cei mai influenți scriitori ai secolului al XX-lea. Printre creațiile sale se numără și câteva poezii, un volum de eseuri, proza și trei cărți de poezii – Mensagem (1935), Campos de Castilla (1916) și Seara Rubylândia (1921).
Cea mai importantă contribuție a lui Pessoa poate fi considerată Cartea neliniștirii, o antologie care a fost publicată pentru prima dată în 1982. Acesta conține poeme, eseu și script de teatru.
Prezentarea cărții
Carte neliniștirii, sau Livro do Desassossego, cum este cunoscută în limba portugheză, a fost publicată pentru prima dată în 1983 și cuprinde arta și scrierile lui Pessoa din 1883 până în 1935. Este structurată în trei secțiuni distincte. Prima parte se referă la opera lui Ricardo Reis, al doilea la cea a lui Bernardo Soares, iar ultima la persoana reală a lui Pessoa. Totul este însoțit de notițe și comentarii, scrise de aceeași mână și în același manuscris.
Principalele teme și motivuri
Temele principale ale cărții sunt nefericirea, nevoia de a fi singur și nevoia de a zbura de la responsabilități. Acestea sunt aduse la suprafață prin anumite sentimente și trăiri, exprimate cu o vibrație emoțională profundă. Afirmația lui Pessoa, „Spontaneitatea a reprezentat și va reprezenta mereu, mai mult decât orice proiectare teoretică, mai mult decât orice ademenire a rațiunii, motivul pentru care trăim” este folosită ca principiu general.
Principalele motive prezente în Cartea neliniștirii sunt:
• Trăirea interioară și căutarea eternului
• Creația deschizându-ne drumul spre viața spirituală
• Dezvoltarea conștiinței
• Conversatii cu Sinele
• Cercul albastru al vieții
• Dubla Văzătorii și vârfurile Dizolvantului
• Experienta Zapisei și Pânza neascunsă
Impactul cartii asupra cititorilor
De-a lungul anilor cartea a fost foarte bine primită de către cititori și critici. A primit recenzii pozitive din partea presei regionale și mai târziu din partea criticiilor internaționale.
Cartea a inspirat o generație întreagă de cititori aducându-le o linie inovatoare de gândire și de trăire. De asemenea, a adus o viziune nouă asupra trăirilor și sentimentelor, determinându-i pe cititori să-și descopere vechile suflete și să se folosească de ele pentru a-și îmbunătăți experiența de viață.
De asemenea, cartea se adresează cititorilor portughezi moderni și le permite să exploreze și să se idependizațeze de tradiția cronologiinkEuropeană standard. Éa induce o stare de spirit de încercare a tuturor metafizicilor culturale, filosofice și religioase.
Fernando Pessoa a fost unul dintre cei mai influenți scriitori ai secolului al XX-lea. Acest articol se refera, în mod special, la Cartea nesiștirilor, una dintre cele mai importante creații ale sale. Aceasta poate fi considerată una dintre cele mai importante contribuții care au fost făcute literaturii contemporane.
