Legenda spune ca Quentin Tarantino si-a dorit ca prietenul sau Adam Sandler sa faca parte din „Inglourious Basterds”.

Atractia aproape s-a materializat si Sandler era pe cale sa-i dea viata sergentului Donny Donowitz, „ursul evreu” insetat de sange – care a fost in cele din urma interpretat de Eli Roth – dar oferta a fost respinsa. Motivul: acceptase deja sa faca parte din filmul „Funny People”, alaturi de Leslie Mann si Seth Rogen.

„Oameni amuzanti”

Cunoscand povestea, au fost cei care l-au criticat pe Sandler, mai mult decat pentru ca a respins rolul, pentru ca a acceptat in continuare sa faca parte din comedii usoare fara importanta. Dar sunt si cei care ii ofera beneficiul indoielii. De unde sa stie ca pierde ocazia de a face parte dintr-o lucrare care a fost nominalizata la Oscar pentru cel mai bun film, regizor, actor secundar, scenariu original, cinematografie, montaj, mixare de sunet si editare de sunet?

Este usor sa judeci actiunile din trecut, dar sa-l vezi pe Sandler jucand un soldat cu lilieci care bate nazistii pana la moarte ar fi fost cel putin bizar. Si afirmatia nu este fantezica: Sandler pare sa se straduiasca sa interpreteze acelasi personaj in toate filmele sale. Fara indoiala ca este actorul prin excelenta care da viata stereotipului barbatului cu suflet bun, care nu a crescut niciodata, care devine gri si continua sa se imbrace ca un adolescent. Cel mai bun exemplu: „Sunt ca niste copii”.

Este adevarat ca personajele sale au avut nuante, dar constanta a ramas: invinsul, visatorul care sufera pentru a-si atinge obiectivele, dar datorita nobilimii si vedetelor norocoase triumfa mereu. — Fericit Gilmore. „Purtator de apa”. „Fiul diavolului” (unde a jucat Tarantino). „Domnul. Fapte”. — Nebun de furie. Mai tarziu a incercat comedii romantice de acelasi tip. „Cel mai bun dintre nuntile mele” si „Parca ar fi prima data” au devenit preferatele multora si, in acelasi timp, tinte usoare pentru criticii de film. Pentru ca marea problema cu Sandler este ca este o masina de a face bani, dar el lasa mereu gustul de a fi un actor care poate da mai mult, dar opteaza pentru filme de uitat. Cum poate cineva sa treaca de la „Drunk on Love” la „Jack and Jill”? De la „The Meyerowitz” la „Pixeli”?

UN FIUL OBEDIENT

„Am facut tot ce mi-a spus sa fac”. Relatia dintre Adam Sandler si tatal sau, Stanley, a fost intotdeauna foarte stransa. A fost un om care nu a salvat nimic, dar care a cautat mereu ce e mai bun pentru familia lui. Intr-un interviu, actorul si-a amintit ca atunci cand avea cincisprezece ani a spus ca va intra in armata. Tatal lui a raspuns: „Nu. Nu o vei face pentru ca esti un las”. Si asa s-a intamplat.

Stanley Sandler nu a tocat cuvintele si a fost un barbat dur crescut in dificilul Brooklyn (New York). Atat de mult incat atunci cand familia s-a mutat in New Hampshire, el i-a dat micutului Adam cateva sfaturi de viata si i-a calmat nervii din prima zi de scoala. „Cand ajungi in camera, gaseste-l pe cel mai mare si loveste-l”. Dar sa urmeze comanda la scrisoare i-a fost imposibil: la sosire, si-a dat seama ca este cel mai mare si a urmat ca toata camera a inceput sa-l loveasca.

Chiar si asa, nu a incetat niciodata sa-i acorde atentie. Nici macar cand cariera lui decola. Actorul a povestit ca intr-una dintre pauzele din „Happy Gilmore”, un agent i-a abordat pe el si pe tatal sau pentru a-i propune un film pentru care ar castiga 2 milioane de dolari. Nu terminase de vorbit, cand tatal lui a vazut ca nu-l interesa atat de mult si a intervenit.

– Fa-o! Fa-o!

– Nu, tata, nu…

– Fa-o! Nimic nu conteaza! Toti actorii fac filme proaste.

Si Sandler nu a incetat niciodata sa se supuna tatalui sau.

CERCUL INCHIS

Sfatul pe care Sandler il urmeaza inca la litera nu a fost singurul motiv pentru care alege proiecte proaste: nici agentul sau nu a ajutat sa rupa obiceiul.

Recent, interpretul si-a amintit cu gratie ca in urma cu zece ani niste straini s-au apropiat de agentul sau pentru a-i propune un rol pe masura. „Absolut nu. Cum indraznesc!” au primit ca raspuns. Cinci ani mai tarziu, au incercat din nou. „Am citit deja porcaria asta… Deja ti-a spus ca nu!”, au auzit. Ani mai tarziu, aceasta pereche de baieti, deja cu nume castigate in industria cinematografica (Ben Safdie si Joshua Safdie) l-a contactat direct pe Sandler, care nu a ezitat si a decis sa joace in „Rough Diamonds” -care are premiera vineri aceasta pe Netflix – si ca pentru multi este cea mai buna interpretare a vietii lui. Pacat ca premiile Oscar din 2020 nu au tinut cont de portretizarea lui a unui barbat cu probleme dependent de jocuri de noroc. Se spune ca membrilor Academiei nu le-a placut una dintre frazele lui: „Daca nu castig, Urmatorul lucru pe care il voi face este sa fac un film prost. Intentionat”, a spus el.

Sandler in „Diamante neslefuite”

Alte magazine au dat vina pe seama reputatiei proaste a lui Sandler in lumea filmelor. Si aici consta problema: potrivit lui, nu a facut niciodata un film rau. „Poate ca exista oameni care scriu despre mine si vorbesc despre suisurile si coborasurile carierei mele. Dar nu cred ca le-am avut, asa ca nu as putea sa va spun care sunt cele rele”, a spus el pentru CBS. Mi-a placut sa fac toate filmele pe care le-am facut. [In orice caz,] acele critici nu ma mai afecteaza. Acum 20 de ani, bineinteles ca am facut-o. Asa ca m-am gandit „ce se intampla? Ei spun ca nu sunt bun pentru asta? Am crezut ca sunt bun la asta.’”