Nikolai Gogol, și Gogol în literatura operei sale, a fost unul dintre cei mai mari și mai influenți scriitori Ruși din istorie. Acesta a scris lucrări de fictiune și non-fictiune și a contribuit enorm la literatura clasică Rusă de la finele secolului al XIX-lea. O parte din lucrările sale cele mai cunoscute sunt „Suflete moarte”, „Nevestele malefice”, și „Amintirea lui Dimitrievich Teplov”. Gogol a utilizat comedii satirice și lirismul lui vă va duce într-o călătorie prin lumea lui misterioasă și inteligentă, cea a lui Nikolai Gogol.
Introducere
Nikolai Gogol este un celebru scriitor Rus care a trăit în secolul al XIX-lea. El a fost unul dintre cei mai mari scriitori din istorie și a scris lucrări de fictiune și non-fictiune, inclusiv celebrele sale lucrări „Suflete moarte” și „Nevestele malefice”. Aceste povești și-au exercitat atât de mult impact asupra culturii Rus, încât au devenit poeme, piese, filme și chiar balete. Fiind unul dintre cei mai mari și mai influenți scriitori, Gogol s-a concentrat în lucrările sale pe prezentarea problemei lumii lui, o lume care se combine într-un mod haotic și ciudat dar plină de magie.
Preistoria Scrierilor lui Gogol
Gogol s-a nascut pe 1 aprilie 1809, în Rusia de Sud, în ținutul Poltava. Părinții săi erau niște boieri, însă datorită situației slabe financiare, familia s-a mutat în Petersburg, unde Gogol a început să studieze științele sociale de la Universitatea din Petersburg. Atât studiile sale, cât și-l cunoașteri ale tânărului Gogol au contribuit la dezvoltarea ambițiilor și intereselor sale în literatură, ceea ce l-a făcut să se îndrepte spre new York și în Europa. La începutul anilor 1830 scrie o serie de lucrări, care vor fi mai târziu publicate sub titlul „Operele lui Gogol”. Printre acestea se numără și „Suflete moarte”, care s-a bucurat de un mare succes în Rusia la vremea aceea și a contribuit la popularizarea lui Gogol.
Contextul Operei: Suflete moarte
Suflete moarte este cartea scrisă de Gogol în 1842 și considerată ca fiind prima parte a unei trilogii care să exploreze lumea contemporană Rușă. Opera literară prezintă personajele ca fiind simboluri ale societății Ruse și utilizează elemente dosnice ale acelei epoci pentru a reflecta noul zgomot atât de intens al Rusiei și acordul social al lumii în care trăia Gogol. Lucrarea prezintă eroii care produc intenții bune, dar concluziona că ceea ce se petrece în lumea reală este mult mai complex și mai multifuncțional decât ceea ce poate fi realizat prin înțelepciunea și intenție bună.
Stilul și Tehnica lui Gogol
Scrierile lui Gogol sunt cunoscute pentru tonul lor sarcastico-satiric și limbajul existențial. Deși Gogol nu poate fi pus într-o anumită mișcare literară, cum ar fi realismul, scrierile sale sunt adesea considerate moderniste, datorită utilizării semnificative a simbolurilor, imagini și metafore pentru a comunica teme profunde și complexe. Gogol a optat în lucrările sale pentru simplitate, prezentând personajele ca fiind obișnuite, deși, în același timp, aduse la viață prin prezentarea lor într-un mod dramatic sau chiar comedia tragice. Acesta a luat mai multe personaje și idei care, la acel moment, erau cunoscute și le-a adus la viață printr-o formulă folosind elemente de realism, surrealism și fantezie.
Personajele din Suflete moarte
Suflete moarte explorează caracterele dintr-un mic oraș Rus, anonim, și prezintă diferite forme de bătranie, păcat, și perseverența pe care le întâlnim în toate viețile. Personajele lui Gogol din opera sa sunt în general caractere împlinite și convingătoare, deși nu sunt neapărat persoane reale și adevărate. De asemenea, Gogol și-a folosit expresia personajului pentru a reflecta destinele rușilor și ale Rusei. Dmitrii Gherghelovici Akakievic Cheremizin, protagonistul povestii, este muritorul nevinovat care nu are nicio înțelegere despre lumea în care trăiește. El este înceat, dezinteresat, și chiar naiv, fiind generalizat ca fiind un personaj simbolic pentru lumea modernă. Nu există nicio speranță și nicio zi bună pentru Cheremizin; el se trezește de la moarte și înconjoară totul cu reprimare și nepăsare.
