Sa te astepti la ce e mai rau sau sa nu astepti nimic de la ceilalti, e ca si cum te-ai trezi in fiecare zi stiind ca totul merge prost si nu faci nimic in privinta asta. A crede filozofia stupida care abunda peste tot in ultima vreme, mi se pare jalnic, mi se pare sfarsitul sperantei.
A nu mai crede este la fel cu a trai in limb, adica cele mai grave rele din lume s-au eliberat cand s-a deschis cutia Pandorei, dar a ramas speranta, acea speranta care ne face sa credem ca totul este posibil, care ne face sa traim pozitiv si gandeste-te ca tot ce e mai bun urmeaza sa vina.
Ok, nu spun ca trebuie sa crezi ca toti sunt buni si ca traim intr-un taram al zanelor, pentru ca nu este asa, traim intr-o lume aspra si cruda infundata cu oameni care au incetat sa creada, care au incetat sa se astepte la ce e mai bun. celorlalti si ca contraatac au inceput sa ia cu forta ce bine vor. Stiu, trebuie sa fii adult si suficient de matur pentru a intelege raul, invidia si toate acele lucruri rele care sunt chiar dupa colt, dar sa intelegi ca nu toata lumea de pe lumea asta are acele pretentii.
In plus, pare ironic sau prost sa te prefaci sau sa crezi ca noi, adica tu insuti, suntem singurul om bun din lumea asta, ceea ce vreau sa spun este ca daca esti o persoana cu valori, o persoana buna, ai sa nu faci niciodata rau, cel putin in mod deliberat, nimanui altcuiva si ca lumea ar trebui sa astepte lucruri mari de la tine, dar tu esti un caz izolat si nimeni altcineva nu este ca tine si toti ceilalti vor sa-ti faca rau tie iar ceilalti nu pot fi si oameni buni.
Si pentru ca ma plang, pentru ca pe internet, la televizor, in cartile de autoajutor se spune acelasi lucru:
- Nu astept nimic de la nimeni; Asteapta intotdeauna doare.
- Nici macar nu ai incredere in umbra ta, ca pana si ea te abandoneaza in intuneric
- Nu astepta nimic de la nimeni, asa ca vei trai linistit, fara dezamagire.
Aceste cuvinte pot fi adevarate, dar nu sunt intelepte si asteapta mereu ce e mai rau de la ceilalti sau chiar sa nu astepte nimic doar pentru a nu fi dezamagit, pentru a nu te rani, pentru a nu te rani asteptand lucruri, pentru ca pe scurt este mediocru . Este ca si cum ai spune: mai bine nu risti si profita de acea ocazie nebuna, pentru ca exista sanse de 70% sa se termine prost si sa ajungi ranit.
Daca as gandi asa sau as crede prostiile alea, nu m-as ridica niciodata din pat, de ce, de ce sa ma misc, de ce sa cred in altii daca foarte sigur ma vor dezamagi.
Acesta este cel mai mediocru mod de a trai, sigur nu suferi, dar nici nu esti surprins pentru ca esti mereu pregatit pentru ce e mai rau.
Stii, a devenit al naibii de moda sa nu te astepti la absolut nimic, dar apoi si in mod ironic ei spun ca isi doresc sa aiba inocenta copiilor, acea abilitate magnifica de a crede cu mare convingere ca totul in aceasta lume este posibil si de a crede in ceilalti. , adica pe de o parte nu asteapta nimic de la nimeni, dar pe de alta parte spun ca vor sa o faca. Asta nu se spune, se face; caderea, asumarea riscurilor, invatarea, ridicarea face parte din viata, cum naiba vor oamenii sa fie intelepti daca nu au cunoscut niciodata durerea, daca nu au cazut niciodata, daca nu si-au frant inima niciodata, daca nu au avut niciodata incredere in altcineva.
Scuzati-ma dar va rog tuturor acei oameni care sunt fericiti fara sa astepte nimic de la nimeni, ar fi mai credibil daca ar spune-o ca niste pustnici si nu ca o mantra pe care o striga pe retelele de socializare.
Cred in ceilalti, astept totul de la ceilalti, desigur, pe masura ce ii cunosc, acord mai multa atentie actiunilor decat cuvintelor, dar nu de aceea o sa incetez sa cred ca totul este posibil, o fac. sper la ce e mai bine de la ceilalti intotdeauna, sper ca ei sa ma surprinda in fiecare zi, chiar si cu un zambet, poate uneori ma dezamagesc, poate uneori sufar intens de ceva ce as putea evita sa nu astept nimic de la nimeni, dar traind asa pentru mine este ca si cum nu ar fi trait.
Am descoperit in sfarsit ca detin cu adevarat acea naivitate care ma face sa cred ca totul este posibil si prefer sa traiesc asa, desi inseamna ca imi frang inima, ca ma insala sau ma insala sa petrec o vesnicie fara sa traiesc, fara sa traiesc. simtind si fara sa astept nimic de la ceilalti, asa e, prefer sa traiesc o clipa la maxim decat sa traiesc o mie de ani fara sa traiesc.
Acum toata lumea vrea sa ne spuna cum sa traim, cred ca nu este ideal, dar uneori trebuie sa ne amintim sau sa avem pe cineva sa ne aminteasca de lucrurile care merita, dar nu stiu in ce traducere s-au incurcat si atat de mult, acest lucru de a nu astepta nimic sau acea noua filozofie este sa nu astepte absolut nimic de la altii. Ce fart cu incredere, ce fart cu inocenta, ce fart cu speranta, ce fart cu intalnirea cu oameni, ce fart cu a crede in ei.
Vezi tu, nici nu-mi pot imagina sa incep o prietenie asteptand ceva sau mai rau de la cineva, in cazul asta de ce sa te deranjezi sau sa astepti momentul in care te dezamagesc.
