Companiile se plâng că nu au suficient de mulți candidați pentru a îi angaja în posturile fierbinți, în vreme ce potențialii angajați nu sunt mulțumiți de ofertele angajatorilor. Există un dezechilibru evident între așteptările tinerilor ce tocmai au terminat o formă de învățământ și oferta angajatorilor, care caută de multe ori „tineri, fără obligații, cu 30 de ani de experiență”.
Experiența companiilor multi-naționale, intrate deja consistent pe piața românească, a adus cu sine proceduri și o anumită lipsă de flexibilitate care de multe ori aduc mai multe pierderi decât beneficii. În mod paradoxal, o tânără poate găsii mai multă flexibilitate în spatele unui anunț de angajare videochat fete Bucuresti decât în multe alte domenii. Iar pandemia a accentuat tendința, mai ales în rândul tinerilor, de a lucra de acasă, de a-și organiza timpul după cum consideră mai bine, de a evita timpul pierdut în și dinspre serviciu.
Ca lucrurile să devină mai complicate, un fenomen complex a apărut în societatea pandemică a Statelor Unite, răspândindu-se practic în întreaga lume. Marea Demisie, după cum a numit-o Anthony Klotz, profesor de management la University College London’s School of Management, în mai 2021, este acțiunea angajaților de a demisiona de la locurile de muncă începând cu anul 2021. Motivele invocate au fost înghețarea salariilor, oportunitățile limitate de avansare în carieră, mediu de lucru ostil, lipsa beneficiilor și politicile ostile ale companiilor față de lucrul la distanță. Cele mai afectate domenii au fost sănătatea, industria ospitalității și educația. Amploarea fenomenului a determinat economiștii să îl asemene cu o grevă generală! Anumiți indici indică faptul că mai mult de 40% din forța de muncă globală a luat în considerare renunțarea la locul de muncă și regândirea carierei. Oportunitatea muncii la distanță, oferită de pandemia de COVID-19 i-a făcut pe mulți angajați să renunțe în momentul în care companiile le-au cerut să își ocupe din nou birourile. Lucrătorii au înțeles că pot obține un echilibru mai bun între viața privată și cea profesională și nu au mai acceptat condițiile de muncă anterioare pandemiei. Tinerii Millennials și Generația Z sunt cei mai nemulțumiți de condițiile de muncă, studiile relevând faptul că angajații între 30 și 45 de ani au avut cea mai mare creștere a demisiilor. Extrem de interesant este faptul că acest fenomen s-a manifestat în întreaga lume, nefiind ocolite marile economii. Astfel Statele Unite, Europa, China sau Australia, au cunoscut mai devreme sau mai târziu fenomenul „marii demisii”!
Astăzi lucrurile se prezintă mai echilibrat, fenomenul și-a diminuat amploarea deși rata de demisie rămâne încă ridicată. În același timp, mulți lucrători s-au întors în câmpul muncii începând cu sfârșitul anului 2021 și începutul lui 2022. Cu toate acestea, fenomenul este încă în măsură să dea fiori angajatorilor, mai ales că potrivit economiștilor se așteaptă ca în 2023 peste 20% din angajați să își înainteze demisiile.
O diferență semnificativă față de piața muncii din perioada anterioară pandemiei este atitudinea angajaților. Aceștia caută să se implice și să înțeleagă procesele de management, își doresc să înțeleagă scopul efortului pe care îl depun și sunt gata să pună întrebări pentru a afla politica companiei. Este o participare activă ce are tendința să urce top mai sus, spre vârful piramidei organizației. Aceste trenduri se manifestă pe piața globală, fiind contagioase probabil instrumentelor de comunicare ajunse la o dezvoltare fără precedent. Rețelele sociale precum Tik-Tok și Instagram au capacitatea de a capta trendurile și apoi să le transmită instantaneu în întreaga lume, fapt ce explică caracterul global al schimbărilor de pe piața muncii.
O problemă distinctă pe piața muncii este discriminarea de gen. Aceasta este o problemă reala ce există în multe țări din lume. Femeile sunt de cele mai multe ori discriminate atât atunci când vorbim despre accesul pe piața muncii cât și atunci când vorbim despre salariu, promovare și avansarea în carieră sau condițiile de muncă.
Există numeroase studii care arată că femeile sunt plătite mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă prestată, media diferenței fiind de 4,5% la nivel global. De asemenea, femeile pot fi discriminate în ceea ce privește angajarea în anumite sectoare sau domenii de activitate. Cu toate că foarte multe țări au legi împotriva discriminării, această problemă reală este încă de actualitate pe plan global.
În România, discriminarea de gen este încă prezență. Una dintre principalele probleme este plata inegală, conform statisticilor în țara noastră femeile câștigă în medie cu 4% mai puțin decât bărbații pentru aceeași activitate. De asemenea, avem domenii în care femeile sunt foarte slab reprezentate în posturile de conducere, acestea fiind industria alimentară, construcțiile sau serviciile. Anumite sectoare, unde angajații sunt plătiți bine, ca de exemplu industria IT, femeile sunt foarte slab reprezentate iar atunci când sunt totuși angajate pot primii salarii mai mici decât bărbații pentru aceeași muncă. Domeniile tehnice și științifice sunt alte exemple de sub-reprezentare a femeilor.
Un alt aspect important este reprezentarea redusă a femeilor în consiliile de administrație ale companiilor. Potrivit unui studiu realizat de compania de consultanță Deloitte, femeile ocupă doar 17% dintre pozițiile din consiliile de administrație ale companiilor din România.
În concluzie, piața muncii se lovește zilele acestea de numeroase probleme, atât în România cât și în lume. Discriminarea de gen a femeilor, amploarea fenomenului demisiilor, nivelul scăzut de disponibilitate al Generației Millennials sau al Generației Z de efort susținut la locul de muncă, toate acestea sunt provocări pe care departamentele de Human Resources trebuie să le depășească.
Iar pe fondul războiului, al tensiunilor cu Rusia și al peisajului economic și politic global, motivele de liniște sunt extrem de puțin întemeiate.
