Saptamana aceasta in Walking Dead: Guvernatorul a devenit ciclop. Get it?
Finala de la mijlocul sezonului 3 a livrat multa actiune. Nu este cel mai bun episod al sezonului, dar oricum nu avea de ce sa fie. Jumatatile astea de sezon au mai multa legatura cu marketing-ul si cu programele de productie decat cu ritmul natural al povestii. Din aceste opt episoade de pana acum, episodul al patrulea cred ca ramane preferatul meu.
Episodul opt insa nu a fost lipsit de cateva momente superbe, atata doar ca m-a dezamagit cliffhangerul, prin inutilitatea sa si nimic altceva, dar voi ajunge sa vorbesc despre asta imediat.
In primul si in primul rand sa tratatam alaturarea lui Tyreese si a mini-grupului sau grupului nostru mai mare. Tyreese este un personaj din benzile desenate care in varianta originala a povestii s-a alaturat lui Rick cu mult inainte de a ajunge acesta si ai lui la inchisoare. Si da, avea ciocan si in comicsuri. In serial, Tyreese s-a dovedit a fi inca de la inceput foarte asemanator cu Rick, mai ales cu Rick cel de la inceputul serialului pentru ca se pare ca Tyreese este ceva mai naiv (ca sa nu zic neaparat ca are un suflet mai pur decat seriful).
Din nefericire pentru el, he’s got a crazy black woman cu el si nu este genul silent but deadly asa ca Michonne. Deci Tyreese si ai lui ajung la inchisoare unde sunt salvati, of all people, de Carl. Deci Carl al nostru a crescut mare si s-a transformat in a bad little mothefucker, fiind vorba de influenta combinata a lui Rick si Daryl. Mi-a placut ca dintre toti idiotii adunati acolo (Mos CraCiung, Carol, Beth etc), Carl pana la urma este singurul care putea cat de cat sa aiba grija de restul.
In afara de faptul ca a avut curajul sa faca ce a facut, mi-a placut de cat de echilibrat s-a dovedit a fi. Pe de o parte ajuta dar nici nu sacrifica siguranta propriului sau grup. I-a adus pe Tyreese si pe restul intr-un loc sigur dar nici nu a avut incredere in ei. Nu stiu de ce s-a panicat atat de mult negresa cand i-a incuiat usa, pentru ca mie-mi parea ca parca sufera de claustrofobie sau ceva. Foarte urat felul in care a vorbit cu cineva care tocmai i-a salvat viata. She must be a racist.
Producatorii trebuie sa inceteze sa-l faca pe Glenn sa para asa de bad-ass! Cand a rupt oasele acelea pentru a le folosi pe post de arme, am zis ca baiatul acesta trebuie sa fi studiat la Universitatea Dixon a Stiintelor de Supravietuire. I loved it, sa vad ferocitatea cu care s-a luptat pentru supravietuire in ultimele doua episoade. Recunosc ca felul in care echipa de salvatori a reusit efectiv sa-i scoata pe Glenn si pe Maggie de acolo a fost putintel cam convenabil. Ma asteptam sa le fie mult mai greu sa ajunga efectiv la ei, dar pana la urma Woodbury este un orasel mic si era destul haos in incaperea aceea ca sa cred ca baietii ar fi reusit sa-i scoata afara.
In timp ce Daryl si Rick erau ocupati cu salvarea si cu macelul ulterior (in care Oscar a si murit, dafuq?!), Michonne a avut alte treburi. Acestea au fost cele mai controversate minute ale episodului si probabil chiar ale sezonului, la nivel psihologic. Infruntarea dintre Michonne si Guvernatorul a fost dramatica pe atatea nivele. In primul si in primul rand, a fost violenta ca dracu si nu am avut probleme in a crede ca cei doi voiau sa e omoare. In al doilea rand, Michonne a ucis-o pe fetita-zombie, ceea ce unii fani, spre nedumerirea mea, cred ca este mult prea crud pentru minimimul de rau pe care Guvernatorul i l-a facut lui Michonne (in serial, pentru ca in comicsuri a facut multe mult mai naspa).
Parerea mea este ca trimiterea unor oameni pe urmele ei sa o ucida este destul de naspa si destul de satisfacator pentru Michonne ca aceasta sa decida ca nu mai merita sa faci umbra pamantului degeaba. In al doilea rand, daca Guvernatorul o iubea sincer pe fetita lui zombie ori 1. he’s in denial ori 2. he’s fucking insane. In ambele cazuri, Michonne i-a facut o favoare ucigand-o. Zombies are not people si nu am cum sa ma supar pe Michonne ca a facut singurul lucru pe care-l poti face cu un zombie ca sa-l scoti la inghetata clar nu poti.
In al treilea rand, faptul ca Andrea a vazut DIN NOU cat de hotarata este Michonne sa-l ucida pe Guvernator si nici macar nu a intrebat-o DE CE ar fi in stare de asa ceva, m-a sacait nitel. In loc sa stea de vorba cu Michonne, Andrea a stat de vorba cu Guvernatorul, de parca acesta i-ar fi spus ceva, daca ar fi fost macar in stare.
Singurul lucru insa care m-a dezamagit cu adevarat la acest episod, a fost cliffhangerul de final. Aoleu, Daryl is in trouble. Only that he’s not pentru ca am vazut din preview ca supravietuieste pentru ca topaia vesel ca un criminal in serie prin padure.
Problema mea este urmatoarea… producatorii sunt asa de transparenti la faza asta. Adica pana la urma ei stiu ca Daryl este preferatul cam tuturor (daca nu este preferat, macar majoritatea il plac) si prin urmare soarta lui Daryl ar fi lucrul cel mai in masura sa-i aduca inapoi pe spectatori in ianuarie. Si as fi de acord cu ei, daca nu ar fi preview-ul ala de rahat! De parca nu eram deja convinsa ca ORICUM nu o sa-l ucida pe Daryl. Ar fi echivalentul creativ al unei auto-circumcizii. Dar Daryl, cat de fain o fi, este UN SINGUR personaj intr-un ensemble cast.
Ma rog, putem sa-l punem si pe fratele lui la socoteala, dar desi mi-a placut de el in sezonul acesta nu pot sa zic ca atunci cand am vazut ca Guvernatorul il scoate tap ispasitor mi-am zis: “Shit! They’re gonna kill Merle”.
Per total, am vrut haos si sange si cam asta am primit de la ultimul episod din prima serie de opt a sezonului. Am avut ceva probleme cu el, mai ales spre final, dar a fost mai mult decat satisfacatoare prima infruntare intre fortele Ricktaturii si fortele Woodbury. Am putut sa-l vedem si pe Shane din nou si wow, ce barbuta moderna avea el. Probabil ca au barbieri bun in Iad.
