Proaspat, actualizat si relevant sunt primele cuvinte care va vin in minte cand revizionati recent Brides . Regizat de Claudia Weill in debutul sau in povestiri, filmul exploreaza relatia dintre femei (si barbati) pe masura ce traiesc in New York City la sfarsitul anilor 1970.
Melanie Mayron joaca rolul lui Susan, care isi castiga existenta ca fotograf comercial si, in acelasi timp, are o dorinta arzatoare de a-si exprima impulsurile artistice in fata camerei. Susan este buna, amuzanta, grijulie si sustinatoare; Cu alte cuvinte, si in majoritatea filmelor realizate de barbati, Susan ar fi „cea mai buna prietena”, o vedeta minora aflata in pragul unei relatii romantice cu doi oameni conventional atractivi.
Aici, insa, Susan este protagonista, ale carei actiuni, dorinte si motivatii ocazionale incomode conduc intregul film. Cea mai buna prietena si colega de camera a lui Susan, Anne (Anita Skinner), este cea conventional atractiva, desi se indoieste de alegerile si ambitiile ei la fel de mult ca Susan. Cu toate acestea, Anne a decis sa se casatoreasca cu iubitul ei Martin (Bob Balaban), care este o cale mai conventionala catre fericirea adulta.
Susan nu este convinsa ca isi doreste vreodata sa se casatoreasca si sa aiba copii, ceea ce o duce pe Anne intr-o perioada tulbure si linistita, care este intampinata cu mare precizie si compasiune de regizorul Weill si scenaristul Vicki Polon. Weill facuse documentare de aproximativ zece ani dupa ce a absolvit facultatea, iar asta nu este o surpriza. Prietenele arata ca un documentar prin faptul ca se simte dur si nelustruit.
Filmul este, de asemenea, plin de lumini frumoase si tonuri complementare de noapte mai inchise, astfel incat sa se simta mereu viu, fara a fi intruziv. Designul de productie se potriveste cu starea de spirit si decorul vietii reale, la fel ca si distributia, incluzandu-l pe Christopher Guest in rolul barbatului care devine treptat proeminent in viata lui Susan si Eli Wallach in rolul rabinului casatorit care o sprijina pe Susan ocupata si tentata sa devina putin mai mult. .
In putin mai putin de 90 de minute, filmul spune o poveste captivanta rar vazuta inainte de 1978 si foarte rar de atunci. Aceasta poveste se invarte in jurul unei femei si se concentreaza in principal pe relatiile ei cu alte femei. Claudia Weill este o regizoare agila si increzatoare.
Ea a strans ea insasi bani pentru film si apoi a actionat ca agent de vanzari care a vandut filmul Warner Bros. pentru distributie. Imi amintesc ca fotografia Melaniei Mayron din reclamele din ziare m-a atras mereu, recunosc ca sunt indragostita de actrita, dar propriile mele prejudecati si asteptari masculine din adolescenta m-au impiedicat sa vad filmul. Claudia Weill s-a confruntat cu obstacole similare in urmatorul sau film, It’s My Turn , care le-a adus in Hollywood-ul majoritar masculin al zilei.
S-a intors pe Coasta de Est si a regizat numeroase productii de scena si spectacole de televiziune. In plus, a devenit profesoara, ceea ce in opinia ei i-a adus multe satisfactii artistice. Noua colectie Blu-ray Criterion ofera o transmisie foarte curata a imaginii, precum si o colectie frumoasa de completari pentru un film major, inclusiv noi interviuri cu Weill, scriitorul Polon, actorii Mayron, Guest si Balaban, precum si o conversatie. intre Weill si regizorul Joey. Soloway.
Doua dintre cele mai vechi documentare ale lui Weill, Joyce at 34 si Commuter , sunt incluse pentru a oferi o perspectiva asupra ochiului sau de camera, impreuna cu un episod din emisiunea canadiana City Lights , cu Weill si Mayron din momentul publicarii originale. O brosura cu CD-ul include doua eseuri, unul al criticului de film Molly Haskell si altul al universitarului Carol Gilligan; Eseurile ajuta la plasarea filmului intr-un context cultural si sunt lecturi bune.
Claudia Weill, regizoarea filmului „Girlfriends,” este o talentata si inspirata cineasta, ale carei contributii la arta cinematografica merita sa fie apreciate si recunoscute. Desi poate ca ar fi fost minunat sa vedem mai multe filme narative din mainile ei talentate, este cu atat mai important sa apreciem si sa celebram capodopera sa, „Girlfriends,” care reuseste sa fie cu mult peste reputatia ei si sa ofere o experienta cinematografica remarcabila si deosebita.
„Girlfriends” exploreaza cu subtilitate si sensibilitate complexitatea relatiilor umane, prieteniei si aspiratiilor personale. Povestea urmareste evolutia prieteniei dintre doua tinere femei, care navigheaza prin provocarile vietii adulte, cu bucurii, dezamagiri si descoperiri personale. Filmul captiva prin autenticitatea sa si prin modul in care dezvaluie emotiile si transformarile personajelor intr-o maniera atat de realista.
Opera cinematografica a Claudiei Weill demonstreaza ca este mult mai mult decat o simpla poveste, ci o exprimare profunda si inspirata a experientei umane. Prin intermediul imaginilor si al mesajelor transmise, filmul exploreaza subiecte complexe precum identitatea, echilibrul intre viata personala si profesionala, frica de schimbare si dorinta de autodescoperire.
Cu toate ca cariera narativa a Claudiei Weill poate sa nu fi fost atat de prolifica pe cat ne-am fi dorit, mostenirea sa artistica ramane viua si valoroasa. „Girlfriends” este unul dintre acele filme remarcabile care starnesc discutii si emotii, demonstrand ca uneori o singura creatie poate sa insemne mai mult decat o intreaga filmografie.
Claudia Weill este un nume important in lumea cinematografiei, iar „Girlfriends” este unul dintre cele mai notabile si influente filme din cariera sa. Cu atat de multa profunzime si sensibilitate, filmul continua sa inspire si sa ramana relevant pentru audientele din toate generatiile. Ii suntem recunoscatori ca a oferit lumii aceasta opera de arta cinematografica atat de remarcabila si puternica.
